“ Biblioteca rurală ” – Elena Leonte -

Biblioteca rurală – un apostolat al noului mileniu ?!
Elena LEONTE
Résumé: Une étude sur la place et le rôle des bibliothèques communales. Beaucoup d' ínformation dans une étude visant à promouvoir l'ídée de lecture dans la zone rurale et à signaler les problèmes auxquels les bibliothécaires des communes du département de Iassy doivent faire face.(bibliotecă comunală; lectura în mediul rural)
Aflat în situaţia privilegiată (cinicii o consideră dezastruoasă) de a avea spor de natalitate normal şi populaţie şcolară mult mai numeroasă decât alte judeţe, Iaşul are şi o reţea de biblioteci rurale bine dezvoltată: 85 de biblioteci comunale cu
42 puncte săteşti de împrumut.
Pe când alte judeţe n-au mai găsit justificată activitatea de dezvoltare a bibliotecilor rurale, ea nemaiavând “adrisanţi” numeroşi sau, pur şi simplu, din comoditate/indiferenţă, la Iaşi, Biblioteca Judeţeană şi-a mobilizat forţele pentru a contura obiective noi – izvorâte din analizele socio-profesionale asupra nevoilor de informare, documentare, instruire a populaţiei rurale.
Compartimentul metodic, alcătuit din 3 specialişti, prin activitatea de îndrumare şi control, prin materialele statistice, de analiză şi sinteză asupra întregii reţele de biblioteci rurale, constituie o interfaţă capacitată să intervină profesional dar şi, mai ales, să ofere societăţii în ansamblu, oficialităţilor, o imagine a ruralului
moldovenesc.
Concluziile specialiştilor bazate pe argumente evidente – decalajul de nivel de instruire între rural şi urban, puterea de cumpărare redusă a familiilor din satele noastre, scăderea interesului pentru pregătirea şcolară a locuitorilor, nivelul îngrijorător al civilizaţiei rurale şi multe altele - conduc spre un singur
cuprinzător obiectiv: biblioteca rurală în regiunea de nord-est trebuie să se
dezvolte, să fie sprijinită în aşa fel încât, alături de şcoală, biserică şi căminul cultural să-şi exercite rolul benefic, să aibă o activitate bogată, aplicată pe nevoile comunităţii.
Spre acelaşi obiectiv, dar cu nuanţări speciale, conduc argumentele care nu se văd decât cu lentilele profesionistului: numărul de utilizatori, frecvenţa, radiografia lecturii sunt indicatori care ne dau “pulsul” localităţii, nu numai pe cel al potenţialului bibliotecar.
În următoarele rânduri am să încerc să conturez imaginea acestui încă necesar apostolat bazându-mă pe analiza activităţii bibliotecilor comunale pe anul 2002 şi pe progresele lui 2003, prin rezultatele lor, dar mai ales prin analiza de tip cauză-efect.
Pentru prima oară de la înfiinţarea posturilor cu normă întreagă, în 1990, s-a
reuşit ca o bibliotecă comunală din judeţul Iaşi să aibă o normă şi jumătate,
prin angajarea a încă unui bibliotecar.
Astfel, la o populaţie de 430.000 de locuitori, cei 86 de bibliotecari reprezintă
0,20% faţă de media pe ţară la biblioteci comunale de 0,23%. Fondul de carte a
crescut cu 11.000 de volume, dar cca.

BIBLIOTECI, CITITORI, LECTURĂ – Elena Leonte: “ Biblioteca rurală ” BIBLOS 9-10 – p.26 6.000 de volume reprezintă o donaţie de la edituri obţinută prin eforturile
Bibliotecii Judeţene. Numărul de publicaţii achiziţionate prin eforturile
proprii, din finanţarea locală, este în continuare sub necesar, mai mic decât în
anul precedent, dar cu o valoare de 31,4 volume la mia de locuitori, se situează
peste pragul minim prevăzut de lege, ca şi peste media pe ţară.
Un efort financiar deosebit s-a făcut şi în privinţa informatizării bibliotecilor rurale: 36 de calculatoare în 2002 faţă de 13 şi 13 imprimante faţă de 9 în 2001, dar în unele locuri în detrimentul achiziţiei de documente.
Numai 12 dintre cele 36 au instalat programul special creat de prof.univ.dr. Constantin Filipescu, celelalte au deocamdată doar rolul de “atracţie”, ele rulând jocuri pentru copiii din mediul rural. Dacă vreţi şi aceasta este o încercare de a micşora decalajul sat-oraş.
Frecvenţa utilizatorilor în bibliotecă a atins pragul de 374.000 de vizite, fără creştere spectaculoasă, dar dublu faţă de media pe ţară.
Şi numărul utilizatorilor este sensibil crescut, şi prin iniţiativa filialelor
înfiinţate în satele cu populaţie şcolară mai însemnată. Nu cred că-şi imaginează
cineva că este comod ca, într-una dintre zilele săptămânii, să te scoli mai în zori
decât de obicei, să iei într-o sacoşă cărţi pregătite de cu seară pentru cei care te
aşteaptă, numai pentru că nu există posibilităţi de a achiziţiona mai multe
exemplare. Efortul acesta pe care-l fac 42 de bibliotecari din cei 85 ai reţelei ieşene, suprapus activităţii lor zilnice multiple într-o instituţie publică rămasă pe
baricada şubredă a culturii rurale poate fi asemănat apostolatului interbelic românesc, mai ales prin beneficiar - lumea satului. Pentru că ei, apostolii de
azi ai bibliotecii sunt bine pregătiţi profesional; în 2003 lucrările pentru
Centrele metodice organizate de Biblioteca Judeţeană poartă genericul Biblioteca publică aplicată pe nevoile comunităţii rurale şi sunt analize
succinte ale vieţii comunelor având ca obiectiv principal identificarea
problemelor socio-culturale la care, cu mijloace specifice – informare, lectură –
instituţia bibliotecară să se implice în rezolvarea lor sau să le comunice autorităţilor locale. Primele rezultate ale
acestei iniţiative se văd deja:
• se conturează un corpus de date, de informaţii – care, analizat cu mijloace
sociologice, poate conduce la importante decizii politice sau economice.
• imaginea bibliotecii a avut de câştigat, instituţia publică rurală va căpăta, sperăm, rolul şi rostul cuvenit, necesar comunităţii.
Contribuind la schimbarea mentalităţilor autorităţilor locale, Biblioteca Judeţeană a reuşit ca, printr-un test profesional menit să adauge o notă bună rezultatelor de excepţie ale unor bibliotecari, să convingă consiliile locale să acorde indemnizaţia de conducere pe care Legea 334/2002 o stipulează, dar, contrazisă de alte acte normative, rămăsese un deziderat la care apostolul noului mileniu visa fără speranţe. Este bucuria pe care, alături de satisfacţiile profesionale, şi mândria de “om al
locului”, bibliotecarul “de ţară”, “omulinstituţie”, o merită din plin. Pentru el
biblioteca modernă, caldă, bine dotată rămâne un deziderat pentru îndeplinirea
căruia va trebui să-şi “zidească” sufletul, să muncească în condiţii vitrege şi să
încerce, prin reconceptualizare şi forţă de realizare, să-şi ajute concetăţenii să se
informeze, să micşoreze decalajul imens între sat şi oraş. Apostolatul trebuie să
continue!
LA IAŞI ÎN BIBLIOTECI ŞI NU NUMAI - M.Osoianu Berneagă şi L.Vasiliu: “ La aniversară ” BIBLOS 9-10 – p.27