SONDAJ DE OPINIE

Acum când efectuaţi deja activităţi practice în Biblioteca Judeţeană "Gh. Asachi" Iaşi ocazie cu care conştientizaţi problemele cu care se confruntă un bibliotecar, ce-i cere comunitatea şi la ce întrebări trebuie să găsească răspuns, vă invit să răspundeţi la întrebările chestionarului de mai jos.
De la un calculator se poate răspunde la acest chestionar o singura dată, sistemul verificând IP-ul unic.

Get your own Poll!

CERCETAREA BIBLIOGRAFICA

Informatică şi tehnici de documentare

În procesul cercetării o importanţă deosebită îi revine documentării cât mai complete în informaţiile deja existente pe fiecare domeniu . Ca urmare a creşterii volumului informaţional, a diversificării ştiinţelor, a apariţiei mai multor sisteme de cunoştinţe, problema documentării devine din ce în ce mai dificilă şi în acest moment continuă să capete o importanţă din ce în ce mai mare, iar informatica documentară se transformă într-un sistem de cunoştinţe necesar cu aspect evolutiv de trecere într-o disciplină aparte ca fiind “o concepţie ştiinţifică modernă cu privire la procesul emiterii, înmagazinării, prelucrării şi transferului de informaţie…”
Acceptând faptul existenţei unui volum enorm de informaţie, având bine stabilită o problemă de cercetare, este necesar să identificăm şi să folosim corect informaţia.
Am stabilit ulterior că orice demers ştiinţific are un sens în cazul când cercetătorul cunoaşte bine toate sursele literar-ştiinţifice de importanţă majoră cu referire la problema supusă cercetării.
Documentarea este o etapă necesară a cercetării şi are drept scop cunoaşterea experienţei ştiinţifice în domeniul supus investigaţiei, în domeniile afiliate şi în celelalte domenii de cunoaştere a realităţii. În istoria dezvoltării cunoaşterii ştiinţifice sunt cunoscute situaţii de substituire chiar a tehnicilor de cunoaştere (O. de Balzac prin operele sale a făcut cunoscută istoria dezvoltării sociale mai elocvent decât prin orice manual de istorie).
Documentarea este indispensabilă cercetării oricărui cercetător. Cu ajutorul şi graţie documentării putem face cunoştinţă cu fondul de bază, cu noile concepţii, cu

Etapele documentării

• Trecerea în revistă
• Selectarea
• Sintetizarea
• Valorificarea
• Alcătuirea explicaţiilor generalizatoare

Teoria pentru explicarea fenomenului cercetat.

Cercetarea propriu-zisă cu publicarea rezultatelor (noile descoperiri în dezvoltarea ştiinţifică). problemele domeniului mai mult sau mai puţin cercetate, cu noile publicaţii ştiinţifice, cu ipotezele noi ş.a.

În acest mod are loc o reordonare a cunoştinţelor existente în tema abordată (concepte, definiţii, ipoteze), sensibilizarea unor deficienţe în abordarea anterioară a domeniului supus investigaţiei, sugerarea unor noi aspecte de cercetare etc.

O condiţie de bază a cercetării şi documentării în domeniu este cunoaşterea profundă a limbajului ştiinţific, metodelor şi metodologiei de cercetare, cunoaşterea logicii dezvoltării domeniului, analiza critică a realizărilor din domeniu.

Îndeplinirea acestor condiţii vor servi la:

- susţinerea ipotezelor;
- verificarea veridicităţii lor;
- probarea adevărului;
- elaborarea concluziilor;
- demonstrarea veridicităţii sau falsităţii teoriei existente;
- iniţierea unei noi teorii (teze, concepţii).

În literatura de specialitate deseori întâlnim afirmaţia, cum că o lucrare de licenţă sau una de disertaţie îşi poate propune însă să fie doar “construirea unor enunţuri sau unor propoziţii cu caracter de adevăr, prin afirmarea sau negarea unei realităţi aparente, fenomenologii sau structuri interne”.

Etapele cercetării bibliografice

• Informarea generală asupra temei de cercetare;
  
• identificarea surselor,
  
• accesul la ele,
  
• culegerea materialelor bibliografice,
  
• adnotarea superficială şi
  
• ordonarea lor.

Cercetarea surselor prin parcurgerea atentă şi listarea ideilor, argumentelor, demonstraţiilor, ipotezelor, sistemelor conceptual-metodologice, enunţurilor, explicaţiilor şi concluziilor privind subiectul cercetării. Formarea viziunii de ansamblu asupra realizărilor anterioare în domeniu şi tema propusă; sinteza teoretică, punerea la punct a instrumentarului conceptual-metodologic şi explicativ pentru abordarea concretă şi realizarea demarcaţiei dintre ceea ce este deja realizat şi ce va realiza autorul, la ce concluzie se va ajunge.

În ştiinţă informarea şi documentarea sunt elemente de uz permanent pentru specialişti din domeniul de cercetare şi de pregătire a cercetătorului. Fondurile de documentare şi informare sunt extrem de diverse – de la tradiţionalele biblioteci ştiinţifice – la bibliotecile virtuale, de la informaţia din domenii înguste de cercetare – la cele înrudite.

Surse de documentare

1. Surse de documentare primare
2. Surse de documentare secundare

1. Documente publicate
2. Documente nepublicate
3. Microformate:
   

• filme,
  
• xerox,
  
• microfişe,
  
• computere,
  
• e-mail,
  
• internet,
  
• reproduceri.

1. Documente primare:

• Neperiodice (manuale, tratate, monografii, îndrumare, rapoarte ştiinţifice, rapoarte tehnice, standarde, brevete, teze de doctorat, rapoarte de cercetare, rapoarte statistice, rapoarte de analiză ştiinţifică cu grad de generalizare, comunicări ştiinţifice, brevete, culegeri de lucrări ştiinţifice etc.)

• Periodice (reviste de specialitate, anuare – rapoarte de activitate ştiinţifică anuală în instituţii de învăţământ, spre exemplu, editoriale, ziare de specialitate, emisiuni televizate de domeniu etc.)

2. Documente secundare – prelucrarea analitică şi sistematică a documentelor primare. Scopul documentelor secundare constă în a-l ajuta pe cercetător în găsirea documentelor primare unde se află informaţia necesară. Printre aceste documente vom evidenţia reviste de referinţă, studii de sinteză, adnotări, informaţie rapidă, indexuri şi cataloage bibliografice etc.

3. Microformate – cu reproduceri de documente istorice rare şi extrem de preţioase pentru cunoaşterea ştiinţifică; cu înmagazinarea unui volum mare de informaţii într-un spaţiu redus posibilitatea schimbului de informaţii fără risc de deteriorare (amintiţi-vă de abonamentul interbibliotecar, existent prin anii ’70, când o sursă bibliografică sosea la Chişinău din Moscova timp de 1-3 luni); copiile oricărei lucrări de artă cu o descriere de la cea mai explicită până la cele mai mici amănunte; economisirea substanţei prime din care sunt elaborate produse surse de informaţie etc.

Referinţele bibliografice

Descrierea bibliografică conţine un număr strict necesar de cerinţe. Referinţa bibliografică este o parte necesară, un capitol aparte al lucrării ştiinţifice.
Este uşor de elaborat bibliografia când cercetătorul a folosit pe parcursul investigaţiilor sale fişele bibliografice, în care a fost introdusă o oarecare informaţie, conform normelor şi standardelor existente.
Referinţele bibliografice elucidează acele lucrări de bază, care au fost folosite drept surse notorii în domeniul ales.

Norme de bază în elaborarea referinţelor bibliografice:
- documentarea reală prin obligaţia cercetătorului de a menţiona absolut toate sursele folosite în documentarea lor şi în această bază elaborarea lucrării ştiinţifice;
- includerea în această listă bibliografică doar a lucrărilor, surselor strâns legate de tema sau problema cercetată;
- descrierea exactă a surselor citate;
- se recomandă de a elabora referinţele bibliografice în ordinea alfabetică a limbii de elaborare a lucrării începând cu numele de familie a autorului, iar în cazul când acesta lipseşte, după denumirea lucrării citate.

Fiecare citat bibliografic este numerotat, apoi după număr va urma punctul [.]

Descrierea bibliografică este propusă conform Standardului Naţional STAS 12629/1-88 (din 1994 şi cu schimbările parvenite) şi conform standardelor bibliografice internaţionale, inclusiv standardului STAS 6158-70 (România), conform căruia elementele referinţei bibliografice trebuie luate de pe pagina de titlu sau din antetul acesteia.

I Monografiile, culegerea de articole, antologiile, tratatele, manualele ş.a. vor conţine următoarele elemente esenţiale:

1. Autorul. În referinţa bibliografică se trece numele, apoi iniţiala prenumelui (Radu I.) Prenumele va fi arătat integral în cazul în care iniţiala provoacă unele dificultăţi, neînţelegeri etc. Iniţiala patrimoniului este arătată în cazul existenţei a câtorva autori cu acelaşi nume şi prenume şi în cazul referinţei bibliografice ruseşti.

În cazul când sunt doi sau mai mulţi autori, vor fi notate numele fiecăruia dintre ei, despărţite prin virgulă [,], iar după numele ultimului autor se va pune punct [.]. În cazul când sunt mai mulţi autori pot fi enumeraţi toţi după cum apar în publicaţie, sau doar numele şi prenumele primului autor după care urmează cuvintele în formă prescurtată “ş.a.” (şi alţii).

În unele cazuri se foloseşte transliteraţia – transcrierea dintr-un alfabet în celălalt. Se recomandă ca numele, prenumele (şi în cazuri speciale patronimicul) autorului sau autorilor să se scrie cu majuscule.

2. Titlul. Se reproduce în felul în care este prezentat în publicaţia citată (în limba şi în alfabetul în care este publicat). În cazul când este necesară traducerea sau transliteraţia titlului acesta se ia între paranteze drepte [ ] după titlul în original.
Se recomandă şi subtitlurile, putând fi omise în cazul când nu prezintă o referinţă importantă.
Denumirea de carte editată în Moldova în limba română cu caracter chirilic (alfabet rusesc) inclus în bibliografie şi citat de către autor în lucrare, este redată cu caracter latin cu respectarea normelor ortografiei române. De exemplu: Dicţionar de filosofie /sub red. Lui I. T. Frolov. Ed. a 4-a. Trad. din lb. Rusă. – Chişinău: Red. Princip. a Enciclopediei Sovietice Moldoveneşti, 1985.

3. Numărul tomului. Se evidenţiază prescurtat în cazul publicaţiilor în mai multe volume şi se notează în cifre arabe.

4. Editor, redactor, coordonator, autor prefaţă

5. Ediţia. În cazul când este indicată se trece prescurtat după o linie înclinată[/]. Spre exemplu: ed. a 4-arev. şi compl. –

6. Locul publicării. Se notează în formă completă. Denumirea locului de publicare merge după denumirea lucrării şi este precedată de cratimă [-]. Locul publicării în Rusia cu excepţia a câtorva denumiri de oraşe (Mockвa – M., Ленинград – Л.; Санкт-Петербург – СПБ şi Ростов –на- Дону – Ростов н / Д) se notează în întregime. În cazul când sunt indicate două sau mai multe locuri de apariţie a lucrării – se vor indica toate unite printr-o cratimă, iar dacă locul editării nu este indicat se va nota f. l. (fără loc).

7. Editura. Acest cuvânt poate fi omis, şi se va nota în cazul când editura este parte componentă a denumirii. Înainte de denumirea editurii se pun două puncte [:] iar după denumire – virgulă [,]. Editurile cu denumiri caracteristice pot fi folosite fără noţiunea “editură” şi denumirea se ia în ghilimele (Ex: “Ştiinţa”).
În cazul când în bibliografia citată nu este notată denumirea editurii, se va nota denumirea tipografiei.

8. Anul publicării. Se va nota după denumirea editurii şi se va lua din pagina de titlu sau din caseta tipografiei. Absenţa indicării anului publicării se va nota prin: “f. a.” (fără an).

9. Numărul total al paginilor literaturii. Se notează după anul publicării după punct şi liniuţă [.-], iar după cifra notată vom pune punct [.].

II Studii, articole din culegeri sau periodica, reviste, ziare.

1. Primele două elemente ale referinţei bibliografice (1. Autorul şi 2. Titlul) rămân neschimbate.

2. Denumirea culegerii sau a periodicii sunt indicate după Autor şi Titlu şi se plasează după două liniuţe înclinate [//]. Celelalte elemente ale descrierii vor fi indicate după aceleaşi cerinţe şi aceeaşi parametri ca în cazurile prevăzute pentru monografii, manuale, alte surse informative.

3. Anul, numărul, volumul revistelor sau anul şi data se vor nota după denumirea periodicelor;

4.Numărul paginilor articolului, începutul şi sfârşitul lui sunt indicate la sfârşitul descrierii bibliografice.

INIŢIERE ÎN CERCETAREA DOCUMENTARĂ

Cum funcţionează şi cum căutăm cu un program de cercetare documentară

Un sistem de cercetare documentară (TLIB sau BiblioPhil spre exemplu) se bazează pe capacitatea SGBD-ului (Sistemului de Gestionat Baza de Date) de a înmagazina, ordona, selecta, interoga BD şi a realiza rapoarte text, grafice sau diagrame. SGBD interoghează documentele structurate în fişierele memorate pe suporţi externi, semnalând pe cele în care figurează cuvântul sau combinaţia de cuvinte ce descriu conceptul la care se referă documentarea.

Programele de cercetare documentară funcţionează aproape toate prin utilizarea a trei fişiere principale:

• lexicul,
  
• fişierul index sau fişierul inversat şi
• fişierul text (full text).

- Lexicul (tezaurul) sau fişierul de legături

Lexicul cuprinde ansamblul de cuvinte, adică lanţuri de caractere semnificative, pe care sistemul le recunoaşte. Acest fişier are rol în utilizarea vocabularului, dar lista de cuvinte pe care sistemul o caută este indispensabilă pentru ca acestea să fie identificate.

În general, tezaurul este completat de lista de legături de caractere pe care sistemul are dreptul să le ignore: cuvintele nule sau cuvintele goale (de sens), articole, prepoziţii etc. Astfel, comparaţia mesajului-întrebare de pe aceste două liste permite calculatorului să reacţioneze la primirea unui termen care nu este cuprins nici în Lexic, nici în lista cuvintelor nule. Calculatorul răspunde printr-un mesaj de eroare, ceea ce înseamnă că ignoră acest cuvânt sau că acesta conţine o greşeală de ortografie sau de implementare.

- Fişierul index

După ce calculatorul a primit instrucţiunile pentru recunoaşterea cuvintelor, el poate să găsească documentele care conţin cuvintele dorite printr-o simplă trecere secvenţială în revistă. În ciuda rapidităţii operării cu sistemele informaţionale, acest mod este foarte lent prin interogarea băncilor de date, care conţin mii sau milioane de informaţii (admiţând că verificarea existenţei unui termen într-un document care cuprinde 20 rânduri necesită 1/10 secunde, ar trebui 1 oră pentru a epuiza un fişier de 36.000 documente). Lexicul este, în general, inversat într-un fişier index, adică un fişier care regrupează pentru fiecare din formele alfanumerice, ce constituie lexicul, grupul de adrese al documentelor în care acestea figurează. Timpul de lectură este astfel redus considerabil, datorită numărului mic de caractere.

- Fişierul text (full text)

Documentele căutate sunt găsite prin adresele lor în fişierele text, în care ele au fost înregistrate în formă literală, formă în care trebuie să apară pe monitor. Prin accesul direct la zona discului care conţine aceste adrese sau chei, ele vor fi înregistrate în memoria centrală pentru a putea fi afişate utilizatorului în funcţie de cererile lui.

- Arborescenţă

Procesul de investigare pe care l-am descris este cel mai simplu, pentru că el se bazează pe o strategie de cercetare formulată cu ajutorul unui termen unic. Oricare ar fi viteza de execuţie, puţine sisteme documentare l-ar folosi, pentru că el are o viteză de regăsire foarte mică. Viteza şi precizia de acces cresc prin adăugarea de subrubrici şi chiar detalii. Altfel spus, căutarea se va efectua după noţiune (cuvânt cheie), subnoţiuni (subrubrici) şi detalii.

Sistemele moderne de gestiune a bazelor de date, folosind o logică identică, realizează Meniuri arborescente, realizând o interfaţă prietenoasă ce conduce la micşorarea semnificativă a timpului de pregătire a operatorilor şi la uşurarea operaţiilor ce se efectuează asupra bazelor de date.

După ce operatorul a indicat domeniul ales din memorie, calculatorul îi răspunde printr-o listă amănunţită şi tot aşa până în momentul când va afişa toate documentele care tratează problema izolată în mod progresiv.

Aceste sisteme sunt des apreciate pentru că sunt uşor de folosit şi nu necesită nici o perioadă de învăţare a lor. Totuşi, utilizarea lor este foarte greoaie, în măsura în care nu există nici un mijloc de accelerare a procesului de căutare în arborescenţă. Ele servesc unor sisteme documentare cu un număr mic de înregistrări sau unor fişiere tematice generale sau puţin aprofundate, fie unor reviste de actualitate limitate unui domeniu dat.

“Geniul propriu” al ordinatorului rezidă în capacitatea accesibilităţii instantanee la o informaţie precisă.

- Ecuaţia de cercetare - Operatorii bool

Sunt rare situaţiile când obiectul cercetării poate fi formulat într-un singur cuvânt sau într-o expresie unică. Într-o enciclopedie imprimată, cititorul va face el însuşi o triere a informaţiilor globale, capitolului, paragrafului la care tabela l-a trimis. Ţinând cont de compunerea unei bănci de date şi de structurarea acesteia în unităţi documentare juxtapuse şi nu organizate, este mai convenabil să avem acces direct la documentele care tratează în mod precis problema pusă. Legătura acestor cuvinte de cercetare se efectuează urmând principiile algebrei BOOLE. În termeni mai clari, aceasta înseamnă că vom putea cere maşinii să efectueze o cercetare urmând trei criterii:

- Operatorul de legătură al acestor cuvinte, numit operator logic, va fi cuvântul “ŞI” când va fi necesară prezenţa simultană a doi termeni.

- Acest operator va fi cuvântul “SAU” dacă această prezenţă va fi alternativă.

- Vom folosi cuvântul “FĂRĂ” pentru a exclude un termen.

Vom fi mai clari dacă vom transpune aceste funcţii de relaţii cu ajutorul desenelor:

1) “ŞI”: să presupunem că vom efectua o cercetare într-o bază de date jurisprudenţială, asupra consecinţelor furtului unei cărţi albastre.

Ansamblul documentelor care conţin cel puţin o dată cuvântul FURT va fi reprezentat de un cerc “V” şi ansamblul celor care conţin cuvântul “CARTE ALBASTRĂ” printr-un alt cerc “CB”.

Dacă un document conţine, cel puţin o dată, cuvintele FURT şi CARTE ALBASTRĂ, el va figura în intersecţia haşurată a celor două ansamble.

2) “SAU”: Abandonând prin ipoteză problema furtului, vom efectua o cercetare asupra ansamblului documentelor privind cărţile de plată: vom folosi şi termenul de “Carte de credit”.

În acest caz, maşina va selecţiona:

- documentele care conţin “Carte albastră”;

- cele care conţin cuvântul “Carte de credit”;

- cele care conţin ambele expresii.

Vom menţiona că “SAU” logic este mai restrâns ca înţeles decât “SAU” folosit în limbajul curent: el acoperă relaţia alternativă care corespunde propoziţiei:

“Petru SAU Paul, veniţi să mă vedeţi”.

Dar el nu acoperă caracterul exclusiv al unei afirmaţii de tipul:

“Mă voi duce în această seară la cinema SAU la teatru”.

3) “FĂRĂ”: Continuând exemplul cu “Cartea albastră”, să presupunem că vrem să excludem din investigaţiile noastre aspectele penale. Formularea acestei probleme va fi enunţată şi reprezentată astfel:

Cartea albastră “FĂRĂ” excrocherie

Folosirea lui “FĂRĂ” este foarte eficace într-o cercetare. El permite, în general, să facem legătura rapid între cercetare şi obiectul său exact, excluzând domeniile dreptului care îl interferează inutil.

- Parantezarea

Combinarea a două criterii de selecţie cu ajutorul unui operator logic ca în exemplele arătate nu pune prea multe probleme. Dar este frecvent ca o asemenea formulare să nu fie suficientă şi operatorul să fie obligat să multiplice argumentele de triere şi să combine mai mulţi operatori logici în aceeaşi formulă.

Reluând cercetarea asupra “cărţii albastre”, putem observa că consecinţele unei utilizări frauduloase vor fi luate în considerare în funcţie de cum titlul de plată a fost pierdut sau furat.

Anumite sisteme cer prezenţa mai multor operatori logici diferiţi în aceeaşi frază. Nici unul nu va rezolva ambiguitatea unei formulări care ar avea un răspuns constituit din ansamblul documentelor ce conţin cuvântul “pierdere” şi din ansamblul documentelor ce conţin cuvintele “furt” şi “carte albastră” în acelaşi timp.

Ecuaţia cercetării va trebui să cuprindă deci un factor comun al termenilor utilizaţi şi va fi operată astfel:

(Pierdere sau furt) şi carte albastră,

ceea ce va permite maşinii să traducă aceasta sub forma:

(Pierdere şi carte albastră) sau (furt şi carte albastră).

Este de menţionat că punerea în paranteze, când aceasta este admisă de sistem, poate teoretic să suporte mai multe nivele care sunt câteodată necesare pentru a formula cercetarea.

Exemplu:

Să presupunem că avem de tratat cercetarea jurisprudenţială următoare:

“Refuzul soţiei de a avea copii este o cauză de divorţ?”

Pentru a fi completă această cercetare, va trebui să fie formulată cu ajutorul tuturor conceptelor care conţin refuzul de a avea copii:

- refuzul maternităţii,

- refuzul de a se îngrăşa,

- refuzul de a rămâne gravidă,

- refuzul de a avea copii,

- avortul.

Aceşti termeni vor fi încrucişaţi alternativ cu cuvântul divorţ. Va trebui să stabilim deci diagrama ecuaţiei cercetării noastre sub forma:

“Divorţ şi (refuz şi (maternitate sau (a avea şi copii) sau a se îngrăşa sau a rămâne gravidă) sau avort)”.

Cele mai sofisticate sisteme vor înlătura parantezele, readucându-le în funcţie de ierarhia dintre operatori şi în funcţie de prioritatea dată anumitor cuvinte.

Sistemele mai vechi nu permit folosirea parantezelor intermediare şi vor înlocui acest mod de lucru printr-o succesiune de formulări primare, lucrându-se pe etape succesive pentru a ajunge la nivelul întrebării alese.

Exemplele precedente se referă la un anumit număr de expresii pe care le-am considerat în mod deliberat nişte cuvinte documentare, fie că este vorba de “uni-termene” sau expresii compuse. Calculatorul nu este capabil, acest lucru fiind chiar extraordinar, decât să se asigure asupra identităţii stricte între lanţul de caractere ce compune mesajul utilizatorului şi lanţul ce figurează în documentul respectiv. Problema principală pe care trebuie s-o rezolve utilizatorul unei baze de date juridice este formularea întrebărilor şi transpunerea acestora în instrucţiuni de interogare SQL.

OFERTA CCD IASI

••• INFORMARE SI DOCUMENTARE •••
OFERTA CCD IASI PENTRU ANUL SCOLAR 2006 - 2007
PRIVIND INSTRUIREA BIBLIOTECARILOR

1. Lansarea calendarului de activitati 2006 — 2007.
Public vizat — bibliotecarii
Perioada de desfasurare — octombrie 2006
Locul desfasurarii —CCD Iasi
Responsabil — bibliotecar Eva Nicolescu
2. Dezvoltarea colectiilor de documente. Criterii, metode si surse de
achizitie in contextul actual.
Public vizat — bibliotecarii
Perioada de desfasurare — noiembrie 2006
Locul desfasurarii —Lic. «G. Ibraileanu» Tg. Frumos
Responsabil — bibliotecar Vranceanu Petronela
3. Evidenta colectiilor de biblioteca. Documente de evidenta.
Prelucrarea documentelor
Public vizat — bibliotecarii
Perioada de desfasurare — decembrie 2006
Locul desfasurarii —Gr.Sc. «C.Brancusi» Iasi
Responsabil — bibliotecar Epure Oana
4. Inventarierea (verificarea) colectiilor de documente. Predareaprimirea
gestiunii. Verificarea periodica a fondului documentar al
bibliotecii
Public vizat — bibliotecarii
Perioada de desfasurare — ianuarie 2007
Locul desfasurarii —Colegiul «C.Negruzzi» Iasi
Responsabil — bibliotecar Mercori Cristina
5. Clasificarea documentelor conform CZU.
Public vizat — bibliotecarii
Perioada de desfasurare — februarie 2007
Locul desfasurarii —Gr.Sc. «R.Cernatescu» Iasi
Responsabil — bibliotecar Manta Genovica
6. Organizarea colectiilor conform cotarii sistematico-alfabetic
(asezarea la raft)
Public vizat — bibliotecarii
Perioada de desfasurare — martie 2007
Locul desfasurarii —Sc. « E.Cuza » Iasi
Responsabil — bibliotecar Cretu Georgeta
136
7. Instrument de informare si documentare in biblioteca
Public vizat — bibliotecarii
Perioada de desfasurare — martie 2007
Locul desfasurarii —Sc. « D.Sturza » Iasi
Responsabil — bibliotecar Dorcu Daniela
8. Planificarea si evidenta activitatii de biblioteca. Statistica de
biblioteca
Public vizat — bibliotecarii
Perioada de desfasurare — aprilie 2007
Locul desfasurarii —Colegiul Tehnic « D.Leonida » Iasi
Responsabil — bibliotecar Akinfiu Ecaterina
9. Relatiile cu utilizatorii. Sala de lectura. Activitati de popularizare a
cartilor si a bibliotecii
Public vizat — bibliotecarii
Perioada de desfasurare — mai 2007
Locul desfasurarii —Sc. « P.Poni » Iasi
Responsabil — bibliotecar Untu Petronela
10. Didactica functionala a lecturii
Public vizat — bibliotecarii
Perioada de desfasurare — iunie 2007
Locul desfasurarii —Liceul Teoretic « V.Alecsandri » Iasi
Responsabil — bibliotecar Cretu Dorina
Biblioteca Casei Corpului Didactic Iasi pune la dispozitia dumneavoastra
• 37370 de volume — carte pedagogica, metodica si de specialitate.
• Colectiile revistelor : Tribuna invatamantului, Universul Bibliotecii,
Monitorul Oficial, Invatamantul primar, Universul scolii si alte reviste de lectura si cultura.
• Bibliografii tematice
• Programme si planificari
Mini-libraria Pedagogica din cadrul CCD distribuie lucrari de specialitate aparute la editura Spiru Haret

TLIB - PROGRAM DE GESTIONAT BIBLIOTECA SCOLARA

Deoarece a fost semnat contractul de parteneriat intre Scoala Normala "Vasile Lupu" Iasi si Biblioteca Judeteana "Gh.Asachi" Iasi privind instruirea practica a elevilor clasei a XII-a D profil bibliotecar-documentarist, consideram oportuna publicarea intelegerii contractuale de principiu si a intrumentelor de lucru pe care elevii vor avea ocazia să le cunoască efectuând practica.

Protocol de colaborare

Parteneri:

1. Biblioteca Judeţeană „Gh. Asachi” Iaşi
2. Şcoala Normală „Vasile Lupu” Iaşi

Prezentul proiect presupune proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţilor de practică pedagogică la specializarea „bibliotecari-documentarişti” pe parcursul anului şcolar 2006-2007.

I. Scopul protocolului:

1. Valorizarea cunoştinţelor necesare activităţii ce se desfăşoară într-o bibliotecă;

2. Formare deprinderilor de catalogare şi clasificare a publicaţiilor;

3. Formarea unor comportamente adecvate în relaţia cu publicul;

4. Formarea deprinderilor de organizare a unei biblioteci prin utilizarea mijloacelor TIC, utilizarea modalităţilor novatoare de informare, comunicare, dezbatere şi participare la procesele decizionale prin crearea in biblioteci a unor Centre de Documentare si Informare eficiente.

II. Dispoziţii generale:

Relaţia de colaborare dintre părţi are drept temei parteneriatul, respectul reciproc şi buna credinţă în armonizarea intereselor specifice fiecărei instituţii.

Hotărârile protocolului sunt adoptate prin consens în condiţii de transparenţă şi vor fi respectate întocmai.

III. Obligaţiile Bibliotecii Judeţene „Gheorghe Asachi” Iaşi.

Biblioteca Judeţeana „Gh. Asachi” Iaşi se obligă să asigure condiţii bune desfăşurării activităţii de practică pedagogică pentru 27 elevi de la specialitatea „bibliotecari-documentarişti” şi activităţii de mentorat ce presupune desfăşurarea practicii pedagogice.

IV. Obligaţiile Şcolii Normale „Vasile Lupu” Iaşi.

Şcoala Normală „Vasile Lupu” Iaşi se obligă să asigure participarea elevilor la practica pedagogică, instruirea şi supravegherea lor privind respectarea normelor interne a disciplinei şi a regulamentului de ordine interioară pe toata durata desfăşurării activităţii de practică pedagogică.

Biblioteca Judeţeană „Gh. Asachi” Iaşi

Director, Elena Leonte

Şcoala Normală „Vasile Lupu” Iaşi

Director prof. Mihaela Ungureanu

Ce vom aprofunda la

Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Asachi” Iaşi

PROGRAMUL TLIB DE GESTIONAT BIBLIOTECA ŞCOLARĂ

Sistemul integrat de biblioteca ideal pentru informatizarea bibliotecilor mici sau mijlocii Sistem recomandat bibliotecilor orasenesti, scolare, comunale si satesti. Introducere De ce se informatizeaza bibliotecile? Este informatizarea o simpla moda trecatoare sau un proces de transformare necesar, intrinsec unei biblioteci? Care sunt avantajele concrete, pragmatice ale modului de lucru computerizat? … Intrebari simple, fireşti, fundamentale pentru toţi cei interesaţi de viitorul bibliotecii, de viitorul cărţii.

Ne propunem, prin intermediul acestei prezentări, să argumentăm în favoarea acestei metode de modernizare şi redefinire a bibliotecii. Modul de lucru computerizat reprezintă numai o extensie a bibliotecii, nicidecum un drum alternativ. Alfel spus, eforturile bibliotecarilor sunt diminuate, iar eficienta este maximizată. Un sistem informatic modern (ce se poate rezuma la un computer dotat cu un program adecvat) extinde calitativ serviciile oferite de o bibliotecă şi eficientizează economic această instituţie.

Aceste afirmaţii vor fi argumentate în cele ce urmează cu prezentarea principalelor avantaje ale modului de lucru computerizat.

Accesul la informaţie

O bibliotecă tradiţională pune la dispozitia cititorilor cataloage (alfabetice, sistematice) prin intermediul carora acestia au acces la colectiile existente (carte, periodice, articole analitice, casete audio, discuri, compact discuri etc). In unele cazuri, inexistenta sau imposibilitatea intretinerii de cataloage este rezolvata prin accesul liber la raft. Dezavantajele accesului liber la raft fata de consultarea cataloagelor sunt multiple: un titlu imprumutat apare ca inexistent, singura metoda de regasire a informatiei este ordinea in raft, masuri de securitate suplimentare etc.

Metoda computerizata pune la dispozitia cititorului cataloage electronice. Prin intermediul computerului, cititorul poate regasi un titlu folosind una din urmatoarele informatii: numele autorului, titlul propriu-zis, editura, data publicarii, subiectul tratat etc. Practic, putem spune ca are la dispozitie mai multe cataloage traditionale ordonate dupa: autor (vedeta), titlu, editura, data publicarii, subiect, cuvinte cheie si multe altele. O carte a carei descriere a fost introdusa in computer apare automat (fara efort suplimentar din partea bibliotecarului) in toate aceste cataloage, pe pozitia corecta.

Stim cat de dificil se intretine un catalog cu ajutorul fiselor dactilo sau scrise de mana. Un sistem informatizat intretine automat zeci de cataloage!

Prin intermediul cataloagelor electronice, o informatie este obtinuta foarte rapid (in doua-trei secunde). Plimbarile de la un sertar la altul sau de la un raft la altul sunt inlocuite de apasarea unei taste. In cateva minute de "navigare" in informatia oferita de computer pot regasi informatii care altfel ar fi necesitat zile intregi de cautari sau ar fi fost imposibil de regasit.

Metoda propusa este rapida si eficienta. In acest mod, cu aceleasi resurse, se pot informa mai multi cititori, mai bine. Cu ajutorul facilitatilor de cautare oferite de sistemul informatic de biblioteca T:LIB, un intreg serviciu bibliografic sta la dispozitia cititorului si poate fi apelat oricand prin apasarea unei taste.

Nivel superior de prelucrare

Bibliotecarul se poate concentra asupra calitatii descrierilor, fiind scutit de operatia de "intretinere" a cataloagelor. De asemenea, este scutit de operatiile "conexe".

Odata introdusa descrierea unui titlu, se obtin automat toate situatiile si formularele ce insotesc inevitabil activitatea bibliotecarului: formular de comanda, borderou de primire, registru inventar, registre RMF (intrari, iesiri), buletine informative (de noutati) etc. Spre exemplu: odata introduse in computer fisele ISBD ce descriu fondul existent, operatiunea de inventariere (cu ajutorul cititoarelor de cod de bare) dureaza doua zile pentru o biblioteca cu 10.000 de exemplare.

Activitatea de urmarire a scadentelor la imprumuturi, tiparirea scrisorilor de atentionare, operarea rezervarilor sunt operatiuni realizate automat si care dispar din programul bibliotecarului.

Bibliotecarul are sansa de a-si regasi profesia pierduta de multe ori printre hartii.

Eliminarea rutinei

Datorita metodei computerizate, cititorul beneficiaza de informatii in mod direct, fara interventia bibliotecarului. Spre exemplu, in momentul in care gaseste un titlu in catalogul electornic, ii sunt afisate informatii referitoare la descrierea bibliografica plus informatii privind situatia imprumutului pentru fiecare exemplar (din titlul dorit) in parte. Aceste informatii sunt de genul: exemplarul este imprumutat si va fi returnat pe data de … sau exemplarul este disponibil la raft (poate fi imprumutat).

In mod traditional, cititorul completeaza un buletin de cerere, il inmaneaza bibliotecarului, acesta cauta un exemplar din titlul solicitat, insa in cazul in care toate exemplarele sunt imprumutate intregul efort este inutil. Din start, cautarea era sortita esecului. Prin computerizare aceste eforturi inutile sunt eliminate.

Cazul in care cititorul este interesat de un titlu, dar nu exista nici un exemplar disponibil, cititorul isi opereaza automat (singur) o rezervare. Aceste rezervari sunt gestionate de sistemul informatic. In momentul in care un exemplar devine disponibil, bibliotecarul este atentionat in vederea retinerii cartii pentru cititorul care a operat rezervarea.

De asemenea, cititorul isi poate consulta direct fisa si poate afla (din nou fara interventia bibliotecarului) ce carti a imprumutat si cand trebuie sa le restituie.

Biblioteca virtuala

In mod cert, cel mai important salt calitativ il reprezinta conectarea, racordarea bibliotecii la reteaua nationala a bibliotecilor informatizate. Avantajele sunt imense! In special, o biblioteca de mici dimensiuni dispune de informatia existenta in zeci de biblioteci cu fond incomparabil mai mare sau cu fond specializat intr-o anumita problema.

Un sistem informatic modest din punct de vedere financiar poate transforma o biblioteca scolara intr-o resursa imensa de informatii.

In plus, racordarea la un astfel de sistem elimina operatiunile de descriere. De ce sa catalogam un titlu de sute de ori, in fiecare biblioteca in parte, cand el poate fi descris cu mare rigurozitate de o biblioteca specializata si apoi preluat integral de celelalte biblioteci? De ce sa lucreze sute de biblioteci acelasi lucru in mod repetat?

Informatia utilizata de computere "se distribuie fara sa se imparta".

Economic

Din punct de vedere al investitiilor, al fondurilor necesare pentru functionarea unei biblioteci, solutia informatizarii reprezinta o diminuare a cheltuielilor. Aceasta solutie inseamna o investitie initiala pentru achizitionarea unui computer (cel putin), a unei imprimante si a unui program care sa fie utilizat pe acest computer.

Biblioteca moderna, computerizata, ofera mai multa informatie mai multor cititori, cheltuind mai putin pentru achizitia de carte. De ce? Un singur exemplu din nenumarate altele poate fi relevant.

O biblioteca scolara traditionala este confruntata cu problema asigurarii pentru toti cititorii (sau a cat mai multor dintre ei) a bibliografiei scolare. Daca aceasta biblioteca are 50 de cititori, toti 50 vor solicita acelasi titlu in aceasi saptamana (pentru pregatirea temelor). Pentru a satisface integral solicitarile, biblioteca ar trebui sa cumpere 50 de exemplare din acelasi titlu. Aceste exemplare vor fi toate solicitate intr-o saptamana, iar apoi 51 de saptamani (restul anului) vor sta in biblioteca, nemaifiind de interes.

O biblioteca informatizata, ce are incarcata in computer bibliografia scolara, pune la dispozitia cititorilor materialul dorit pe ecranul computerului. Doritorii pot lista acest material cu ajutorul imprimantei pentru studiul acasa (o poezie, un comentariu, articole interesante). Procedeul se poate repeta cu fiecare cititor in parte. Astfel, intr-o sigura zi pot fi deserviti toti cei 50 de cititori, desi biblioteca a achizitionat numai un exemplar din titlul respectiv.

Concluzia este paradoxala, dar reala: nivel de satisfactie mai mare pentru cititori, cu fonduri mai mici!

Cum informatizam o biblioteca?

Pentru informatizarea unei biblioteci, a unei activitati, sunt necesare doua componente: hardware (calculatoare) si software (programe pentru calculator). Nici una dintre cele doua nu este mai importanta decat cealalta. Calculatoarele sunt "trupul", iar programele sunt "spiritul", impreuna ele creeaza un tot indivizibil (cerem scuze firilor sensibile care nu suporta comparatia de mai sus – rostul ei nu este de a pune pe picior de egalitate programele cu spiritul, ci doar de a intelege mai bine relatia dintre cele doua componente necesare informatizarii).

TLIB este un program (software) cu ajutorul carora o biblioteca poate fi complet informatizata; TLIB este “spiritul” unei biblioteci informatizate.

Din experienta dobandita prin informatizarea a 150 de biblioteci din tara si Republica Moldova, dupa confruntarea cu toate situatiile imaginabile, in urma anilor de activitate in domeniu, putem prezenta o situatie tipica.

In continuare sunt prezentate etapele "exemplare" ce stau la baza strategiei de informatizare a unei biblioteci.

Etapele informatizarii

1. Achizitionarea de hardware (minim un computer)

2. Achizitionare de software specializat

3. Introducerea de date (descriere de carte, articole, seriale)

4. Evidenta achiziitii (carte, seriale)

5. Achizitionarea unei imprimante pentru formularistica, rapoarte, listari in general

6. Inscrierea de cititori si eliberarea permisului

7. Activitatea de imprumut

8. Achizitionarea uni cititor de cod de bare (imprumut pe baza de cod de bare)

9. Achizitionarea unui modem pentru interconectarea cu alte biblioteci (preluarea de date de la BPN, BNR, INFOLIBRIS, ELIB)

10. Introducerea de informatii conexe (bibliografii locale, biblioteca = punct de informare)

Desigur, aceasta schema este un plan director, un ghid si nu un panaceu ("universal" – pentru a folosi un pleonasm la moda); cu cat o biblioteca este mai complexa, cu atat mai mult este necesara elaborarea unei strategii de informatizare, cu etape clar delimitate in timp, cu evidentierea surselor de finantare, a raspunderilor concrete ce revin celor care participa la un astfel de proiect.

Ce este TLIB?

TLIB - Biblioteca Totala este un software specializat pentru informatizarea activitatilor de biblioteca. La dispozitia bibliotecarului sta aceasta unealta moderna, un adevarat asistent ce preia toate activitatile de rutina.

Programul este rezultatul activitatii de informatizare a unui grup de specialisti ce insumeaza peste 100 de ani de experienta in domeniu. TLIB este rezultatul activitatii concrete de implementare a sistemelor integrate de biblioteca in peste 150 de biblioteci din tara si Republica Moldova.

Un mare avantaj fata de produse similare existente in lume, TLIB este realizat integral in limba romana (alternativ poate fi folosit in engleza sau franceza). Este inoperant de lucrat cu un program conceput intr-o limba straina, chiar daca bibliotecarul sau cititorii cunosc aceasta limba. Termenii tehnici, specifici sunt greu de manevrat. Spre exemplu, "cota" se traduce in engleza "shelf reference" sau "inventar" este "accession number". Greu de crezut ca un cunoscator al limbii engleze de nivel mediu s-ar putea descurca cu acesti termeni.

In al doilea rand, TLIB este un program adaptat 100% la metodele de prelucrare a informatiei din Romania si Moldova. Diferenta majora intre bibliotecarii din Europa de Est fata de cei din Vest este ca cei dintai au si functia de gestionar. De aici rezulta o deformare a profesiei de bibliotecar. TLIB preia aceste sarcini, "stie" ce trebuie sa faca si permite bibliotecarului sa se reintorca la frumusetea profesiei sale.

TLIB "a invatat" tot ceea ce se intampla intr-o biblioteca si este un asistent docil, eficient si neobosit.

Programul TLIB este usor de folosit. Spre exemplu, utilizarea cataloagelor electornice se invata in 15 minute, citind mesajele de indrumare de pe ecranul computerului. Pentru utilizarea sa eficienta, se asigura cursuri de instuire la fata locului si asistenta telefonica.

Nu in ultimul rand, pretul programului TLIB este perfect adaptat pentru bibliotecile din Romania si Republica Moldova. Efortul financiar necesar pentru achizitionarea acestui pachet integrat este de circa trei ori mai mic fata de produsele similare disponibile in Europa Occidentala, produse ce nu sunt traduse sau adaptate si pentru care nu exista servicii de intretinere sau asistenta tehnica.

TLIB este compus din mai multe module ce colaboreaza intre ele. Fiecare activitate dintr-o biblioteca se desfasoara folosind unul dintre aceste module.

Cataloage electronice

Deoarece cititorul este principalul beneficiar al unei biblioteci, programul contine un modul ce permite investigarea cataloagelor electronice, denumit OPAC (Open Public Access Catalogue). Acest modul a fost construit cu o atentie deosebita pentru a putea fi folosit de persoane ce nu au luat niciodata contact cu calculatorul. El este special coceput pentru a fi simplu de utilizat si eficient.

Cataloagele ce pot fi consultate sunt: catalog de titluri, catalog de autori, catalog de edituri, catalog de subiecte, catalog de cuvinte-cheie. Cautarile (cercetarile bibliografice) pot fi facute dupa urmatoarele criterii: titlu, autor, editor, editura, loc publicare, data aparitie, subiect, cuvant-cheie, CZU, tip publicatie, suport (hartie, CD-ROM, caseta audio etc).

Metoda de utilizare a programului este navigarea in informatie (selectarea informatiei care intereseaza), metoda care permite unui cititor ce nu stie exact, de la inceput, ce cauta (o situatie destul de frecventa) sa regaseasca informatia dorita, pur si simplu "jucandu-se" cu calculatorul.

Fata de cataloagele traditionale, cataloagele electronice furnizeaza si informatie de tip multimedia (sunet, imagine, videoclip, text integral). Daca un cititor a regasit descrierea unei partituri sau a unui disc, el poate asculta melodiile incluse de acestea.

Catalogare

Modulul Catalogare reprezinta "inima" intregului sistem. Prin intermediul acestei componente, informatiile de descriere sunt introduse in computer, devenind disponibile in intregul sistem.

Simplificand, Catalogarea este componenta-program ce permite introducerea fiselor (prin tastare, similar cu masina de scris sau prin preluarea acestor de la alte biblioteci). Operatia de catalogare se face oricum si in mod traditional (dactilo sau de mana); metoda computerizata presupune introducerea acestor informatii in computer. Avantajul imens este ca informatia, odata introdusa este valorificata infinit superior.

Descrierea se refera la completarea informatiilor standard ISBD (cota, autor, titlu, responsabilitate, editura, localitate, an, ISBN, pret, CZU etc). Metoda de introducerea este asistata de calculator. Daca trebuie sa introduc numele unui autor si nu sunt sigur de forma corecta a numelui, pot solicita asistenta din partea calculatorului, acesta imi va arata cum au fost tratate cazuri similare sau imi va sugera forma corecta. Introducere asistata inseamna profesionalism si eficienta

Consultarea fisierelor de autoritate (de autori, liste de descriptori, lista CZU) se face direct pe ecran, asistat de calculator. Pentru un titlu, dupa ce este descris, este generata automat fisa ISBD (pe ecran) sau listata la imprimanta. Instantaneu titlul devine disponibil in toate cataloagele electronice intretinute de TLIB. De asemenea, pe baza acestor informatii cat si a informatiilor de evidenta, este realizata automat formularistica necesara intr-o biblioteca.

Evidenta

Modulul de Evidenta permite gestionarea (generarea, alocarea) automata a numerelor de inventar, gestionarea de intrari (achizitii, donatii, schimb interbibliotecar), iesiri (casari, pierderi). Pentru utilizarea acestui modul este necesar cel mai mic efort (fata de celelalte module), iar rezultatele sunt cele mai bune din punct de vedere al timpului economisit de bibliotecar. In favoarea acestei afirmatii, un singur argument: inventarierea bibliotecii se face in doua-trei zile folosind acest modul.

Circulatie

Componenta Circulatie, destinata activitatilor de imprumut, permite inscrierea de cititori, eliberarea permisului, si desigur, operatiuni specifice acestor activitati: imprumut, reinnoire, descarcare, rezervare.

Pe baza utilizarii tehnicii de "cod de bare" activitatea de imprumut se rezuma la trecerea aparatului (cititorului de cod de bare) pe deasupra permisului de cititor (citirea numarului de permis), iar apoi pe deasupra etichetei de pe carte (citirea numarului de inventar). Un imprumut se realizeaza in doua-trei secunde, iar mai departe TLIB preia integral evidenta (data scadentei, tiparirea scrisorii de atentionare, la mai multe atentionarii a procesului-verbal de contraventie etc).

Descarcarea unui exemplar imprumutat este la fel de simpla si semnaleaza calculatorului returnarea titlului respectiv.

Pe baza acestor operatiuni se pot realiza statistici, indicatori de activitate ce permit conducerea moderna a bibliotecii. Enumeram cateva rapoarte statistice dintre cele mai importante: numar de cititori inscrisi, cititori activi, vizite la biblioteca, media imprumuturilor pe cititor, tipul de carte solicitata (dupa subiect sau CZU), titluri nesolicitate sau solicitate foarte rar (in vedere pentru casare) etc.

TLIB permite si cateva "trucuri" interesante pentru bibliotecile din aceasta zona a Europei: evidenta cititorilor recalcitranti cu restrictii la imprumut sau evidenta cititorilor cu privilegii speciale.

Serviciul bibliografic

Prin intermediul Serviciului bibliografic oferit de TLIB se pot opera cautari de mare complexitate ce sunt rezolvate instantaneu de TLIB. Multe dintre aceste cercetari sunt imposibil de abordat in mod traditional.

Cum am putea afla dintr-un catalog traditional (de vedete sau sistematic) care sunt titlurile de carte tiparita dupa 1996 la Humanitas ce trateaza subiectul "istorie", stiind ca autorul are un nume ce incepe cu litera S sau cu litera T (cititorul nu este sigur!)? TLIB raspunde la acesta intrebare in cateva secunde.

Rezultatul acestor cautari poate fi tiparit sub forma de buletin, constituind bibliografie pentru cititorul, profesorul, cercetatorul interesat de subiectul respectiv.

Comunicatii

Componenta programului TLIB ce permite stabilirea de comunicatii intre biblioteci si constituirea unei retele nationale, participarea la fluxul informational mondial este modulul Comunicatii. Acest modul este ca un drum asfaltat de la biblioteca pana la marea autostrada informationala.

Pe drumul de acces cu doua sensuri biblioteca poate prelua informatii de la biblioteci mai mari sau biblioteci complementare si poate alimenta cu informatii reteaua nationala.

Comunicatiile se pot stabili in doua moduri: off-line ("la rece") si on-line ("la cald"). In modul de lucru off-line nu este nevoie de nici un echipament suplimentar: informatiile sunt primite pe discheta (sau CD-ROM) de la furnizor si sunt incarcate in sistemul informational propriu. In modul de lucru on-line sunt necesare un modem (ce costa circa 30$), si o linie telefonica (si nu obligatoriu un abonament Internet), dar aceasta investitie minima permite preluarea directa, imediata sau doar consultarea informatiei din clipa in care aceasta este introdusa de biblioteca-furnizor.

Prin intermediul modulului de Comunicatii, biblioteca se "dilata" si devine un punct de acces la biblioteca virtuala nationala.

Bibliografie locala

Modulul de Bibliografie locala este componenta care permite exploatarea informatiilor specifice, proprii fiecarei biblioteci. Un exemplu: o biblioteca judeteana poate descrie analitic periodicele care apar in judetul in care isi desfasoara activitatea. In mod cert este singura biblioteca judeteana ce se ocupa de patrimoniul cultural al zonei respective, iar acesta este aportul ei la reteaua nationala.

O biblioteca scolara, cu posibilitati de prelucrare reduse, poate descrie revista scolii sau poate introduce articole, comentarii, probleme deschise ale profesorilor, elevilor din scoala respectiva. Aceste informatii vor fi disponibile in intreaga retea, in toata tara, pentru toate celelalte biblioteci informatizate.

Un efort mic al fiecarei biblioteci in parte poate insemna un pas urias pentru bibliotecile din intreaga tara.

Concluzii

Biblioteca viitorului va fi informatizata ori nu va fi deloc... o parafraza a unui citat celebru care nu se doreste o profetie, ci numai un semnal de alarma…

Lumea moderna este de neconceput fara informatie. De la informatia banala (ce acopera nevoia de naratiune a individului) la informatia tehnica ultraspecializata necesara cercetatorului sau informatia economica fara de care redresarea economiei este greu de imaginat. Toate aceste forme ale informatiei sunt intrinseci unei civilizatii, culturi moderne. Abundenta informationala, interminabilul flux de date constituie deja o paradigma a lumii in care traim.

Cu aceasta problema se confrunta si o biblioteca moderna... se confrunta in primul rand o biblioteca ce isi doreste sa fie moderna! Solutia este unica si evidenta: informatizarea.

In cadrul acestei prezentari am evidentiat avantajele acestei optiuni precum si modul in care face fata problemelor actuale o biblioteca informatizata. !

TEMA

1. SPORTUL SI TELEVIZIUNEA (PÂNĂ LA VACANŢĂ) Sportul şi televiziunea sunt douăfenomene socialede masă care se alimentează reciproc. Nu întotdeauna ele au contribuit "prinexemplu de bună practică" la educarea cetăţenilor şi la corecta lor informare. Deoarece încă de la vârste fragede aceste două fenomene pot influența viața școlarului, consider că este oproblemă de interespentru voi, motiv pentru care vă invit să conturați problema printr-un articol pe blog-ul propriu  astfel:

1. daţi-i un nume acţiunii ;
2. alcătuiți în paralel sau scurtă prezentare a SCOP ULUI pe care-l are fiecare dintre cele două activități în viața socială (scoala este o instituție a organizarii sociale);
3. prezentati OBIECTIVE LE pe care credeți că le au
4. prezentaţi METODE LE de lucru în atingerea scopurilor şi comentaţi-le;
5. prezentaţi EFECTE LE scontate (REZULTATELE preconizate) şi comentaţi-le ;
6. PROPUNERI de îmbunătățire a activităților dacă ea nu este prea bună prin efectele produse;
7. precizați-vă permanent locul vostru (poziția voastră) în toată această abordare.

(DUPĂ VACANȚĂ) 2. Presupunând că vi s-ar acorda un credit , alcătuiți un proiect de îmbunătățire a activităților sportive în rândul elevilor din școala voastră parcurgând etapele:

1. Alegeti titlul proiect;
2. Obiective generale ce și le propune;
3. Obiectiv specific;
4. Lista grupurilor țintă și numărul estimat de beneficiari direcții și indirecte pe care-i sunt în vedere;
5. Resurse materiale, umane și de timp necesare;
6. Activități principale;
7. Realizarea campaniei de sensibilizare și informare a opiniei publice;
8. Desfăşurarea propriuzisă;
9. Evaluaţi costurile la care s-ar ridica desfăşurarea activităţilor propuse;
10. Concluzii, discuţii.

3. Aveți adresele web ale urmatoarelor servere dedicate gazduirii albumelor foto digitale: http://www.fotothing.com http://flickr.com http://ringo.com http://fotoshop.com/main.php http: //www.dropshots.com http://www.webshots.com Aveți adresele web ale urmatoarelor servere dedicate gazduirii albumelor foto trimise de pe telefoanele mobile: http://www.busythumbs.com/ http://phlog.net Aveți adresele web ale urmatoarelor servere dedicate gazduirii filmelor: http://www.youtube.com http://grouper.com/video/ http://www.edutopia.org/products/int.php Alcatuiti un album pe oricare din serverele dedicate artei fotografice și organizați-l în așa fel încât să aibă impactul vizionării lui să fie cel dorit. Exemplu: Realizați un comentariu pe blogul vostru pe baza acestui exemplu.