Monday, June 07, 2010
e-VACANTA! Scoala de vara IP Workshop
Avem deosebita placere de a va invita la a IV-a editie a Scolii de vara IP Workshop. Anul acesta, ne-am mutat la munte, pe valea Oltului. Asadar, va asteptam in perioada 30 iulie - 12 august la Grupul Scolar Economic din statiunea Calimanesti, judetul Valcea.
Pentru a participa la scoala de vara, va trebui sa va inscrieti la unul din urmatoarele cursuri:
• Fotografie
• Grafica si Design
• Retele de calculatoare
• Programare pentru Android si Blackberry
• Robotica
Cazarea si masa vor fi asigurate de catre gazda noastra, Grupul Scolar Economic din Calimanesti. Conditiile de cazare sunt bune, camere de doua sau patru paturi cu baie la camera. Vom reveni cu fotografii cat de repede.
Costurile participarii incep de la 500 de lei pentru elevi si studenti si 100 de lei pentru profesorii insotitori. Acestea includ cazarea, masa si excursiile.
Mai multe informatii despre program, modalitati de inscriere, costuri, oportunitati de dezvoltare personala gasiti pe site-ul evenimentului:
http://calimanesti.ipworkshop.ro/
Va asteptam cu drag,
Echipa de organizare
Alexandru RADOVICI
Universitatea "Politehnica" din Bucuresti
e-mail: alex@ipworkshop.ro
telefon: 0742061223
Monday, February 15, 2010
Do they WANT TO DRAW ? Please....
Friday, October 23, 2009
Webquest about Romania
In which domain ( areas) of the cultural and artistic life were these Romanian personnalities remarcable?
Clik here for the good answer:
http://en.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C5%9Fi
http://en.wikipedia.org/wiki/George_Enescu
http://en.wikipedia.org/wiki/Eug%C3%A8ne_Ionesco
- Constantin Brancusi
- George Enescu
- Eugen Ionesco
Between 1948-1988 in Romania there was:
Clik here for the good answer:
http://en.wikipedia.org/wiki/Communist_Romania
- the fascist regime
- the democratic regime
- the comunist regime
On 10-th May 1877, Romania proclaimed its independance from:
Clik here for the good answer:
http://en.wikipedia.org/wiki/Russo-Turkish_War_%281877%E2%80%931878%29- The Russian Empire
- The Ottoman Empire
- Austrian-Hungarian Empire
What is the geographical position of Romania in Europe?
Clik here for the good answer:http://www.ici.ro/romania/en/geografie/europa.html
- In the East of Europe
- In the North of Europe
- In the West of Europe
What is the name of the Romanian writter who won the Nobel Prize for litterature this year ?
Clik here for the good answer:
http://nobelprize.org/nobel_prizes/literature/laureates/2009/
- Hertha Muller
- Ana Blandiana
- Ileana Malancioiu
Which is the capital of the Romania?
Clik here for the good answer:http://en.wikipedia.org/wiki/Romania
- Bratislava
- Bucuresti
- Budapest
Which are the neighbours of Romania ?
Clik here for the good answer:
http://www.aboutromania.com/maps2.html
http://en.wikipedia.org/wiki/Outline_of_Romania- Moldavia Bulgaria Hungary Serbia Ukraine and Black Sea
- Moldavia Bulgaria Hungary Greece Serbia Ukraine
Which is the origin of the Romanian People ?
Clik here for the good answer:
http://en.wikipedia.org/wiki/Origin_of_the_Romanians
- Latin
- Slav
- German
Who was the leader of Romania between 1965-1989 ?
<!-- /* Font Definitions */ @font-face {font-family:"Arial Unicode MS"; panose-1:2 11 6 4 2 2 2 2 2 4; mso-font-charset:0; mso-generic-font-family:roman; mso-font-format:other; mso-font-pitch:variable; mso-font-signature:3 0 0 0 1 0;} /* Style Definitions */ p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal {mso-style-parent:""; margin:0in; margin-bottom:.0001pt; mso-pagination:none; mso-hyphenate:none; font-size:12.0pt; font-family:"Times New Roman"; mso-fareast-font-family:"Arial Unicode MS"; mso-font-kerning:.5pt; mso-ansi-language:RO; mso-fareast-language:#00FF;} a:link, span.MsoHyperlink {mso-style-parent:""; color:navy; mso-ansi-language:#00FF; mso-fareast-language:#00FF; mso-bidi-language:#00FF; text-decoration:underline; text-underline:single;} a:visited, span.MsoHyperlinkFollowed {color:purple; text-decoration:underline; text-underline:single;} @page Section1 {size:8.5in 11.0in; margin:1.0in 1.25in 1.0in 1.25in; mso-header-margin:.5in; mso-footer-margin:.5in; mso-paper-source:0;} div.Section1 {page:Section1;} -->
Clik here for the good answer:
http://en.wikipedia.org/wiki/Communist_Romania
- Gheorghe Gheorghiu Dej
- Ion Iliescu
- Nicolae Ceausescu
Wednesday, October 14, 2009
Friday, October 09, 2009
12A
- TEMA PROIECTULUI FIECARUI ELEV pe sem. II 2008-2009 este:
1 Ailioaei Ramona ramona_ Statuia lui Dosoftei (rolul lui Dosoftei în evoluţia limbii române). Casa memoriala Dosoftei.
2 Andronic Ionut
Univ. Agricola “I.Ionescu de la Brad” şi Univ.Tehnică “Gh. Asachi”
3 Apetrei Claudia
Statuia lui A.D.Xenopol primul doctorand român în străinătate Statuia lui Miron Costin
4 Barbalata Iuliana
The Palace of Culture Iasi Palatul Culturii şi Muzeul de istorie naturală
5 Botezatu Maria
The University and statue of Al.I. Cuza Iasi
Universitatea “Al.I.Cuza”,Statuia lui Al.I.Cuza din Piata Unirii,Castelul de la Ruginoasa
6 Chirila Maria
Statuia lui Stefan cel Mare, Cetatea Neamţului,Cetatea Sucevei, Cetatea Hotin, Cetatea Soroca, Cetatea Tighina, Cetatea Albă
7 Cojocaru Maria
Obeliscul leilor din Grădina Copou
8 Cretu Alexandra
Biserica Barboi
9 Ghergut Paula
Central University Library and THE STATUE OF MIHAI EMINESCU the most important romanian poet
Biblioteca Centrală Universitară “Mihai Eminescu”, Statuia lui Eminescu de la Fundatie, Teiul şi Muzeul Mihai Eminescu
10 Gradinariu Isabela
Biserica Golia, Turnul Goliei
11 Grigoraşi Lavinia
Teatrul de copii “Luceafarul”, Casa tineretului si studentilor, Catedrala catolică Adormirea Maicii Domnului
12 Gutu Ana Maria
Palatul Roznovanu
13 Hurdugan Gabriela
Biserica Sf. Sava (cea mai veche din Iaşi)
14 Ifrim Anca
THE METROPOLITAN CATHEDRAL - IAŞI
Biserica Metropolitan (ca monument de cultură)
15 Irimia Elena
Careul Voievozilor
16 Linu Bianca
Universitatea de medicina “Gr.T.Popa”, Grupul statuar din faţa Univ. de medicina
17 Manole Madalina
Botanic Garden "A. Fatu" Iasi
Grădina botanică
18 Mocanu Mădălina
Biserica Sf. Nicolaie Domnesc privit ca monument istoric
19 Olaru Florina
Istoricul palatului ce adăposteşte Garnizoana militara Copou, Palatul Sturdza de la Miclăuşeni
20 Plugarasu Alexandra
The 'Vasile Pogor' House-National Literature Museum Iasi Muzeul de Literatură al Moldovei (Casa Pogor), Casa memoriala Ion Creanga, Casa memorială Mihail Sadoveanu
21 Prisecaru Simona
Hotelul Traian (istoricul clădirii)
22 Rîscanu Cristina
Academia Romana-filiala Iasi
23 Surleac Ana-Maria
The Statue of Independence from Iasi
Statuia Independentei , Monumentul eroilor Galata
24 Tiba Andreea
Statuia lui Mihail Kogalniceanu
25 Trofin Anisoara
The statue of Vasile Alecsandri , National Theatre “Vasile Alecsandri”
Vasile Alecsandri Teatrul National “Vasile Alecsandri”, Statuia lui Vasile Alecsandri
26 Vintila Bogdan
Moldova philharmonic orchestra from Iasi
27 Zauca Florentina
Church of the Three Hierarchs Iasi
Biserica Trei Ierarhi privit ca monument de cultură şi istorie
Friday, March 13, 2009
Friday, March 30, 2007
Proiecte care încurajează inovaţia şi calitatea în sectorul tineretului
Termenul limita de depunere a dosarelor este 30 Iunie 2007 !
Obiective
Acest apel la candidaturi urmareste sa asigure sprijin acelor poiecte care promoveaza adoptarea, implementarea si incurajarea abordarilor calitative si inovatoare in domeniul educatiei non-formale si al lucrului cu tinerii.Asemenea abordari inovatoare se pot referi la :
- continutul si obiectivele pot sa genereze noi abordari in cadrul general al cooperarii europene in domeniul tineretului si al prioritatilor Programului Tineret in Actiune ;si/sau
- metodologia folosita se bazeaza pe abordari noi in domeniul educatiei non formale si al sectorului de tineret
Tema prioritara
Proiectele vor urmari sa acorde sprijin in vederea integrarii tinerilor cu posibilitati reduse, rezidenti in zonele suburbane ale Europei, incadrandu-se in acelasi timp in prioritatile generale ale Programului, care vizeaza incurajarea participarii tinerilor, diversitatea culturala, cetatenia europeana, integrarea sociala si prioritatea specifica anului 2007, accea a promovarii egalitatii de sanse(anul 2007 este Anul European al Egalitatii de sanse pentru Toti)
Calendarul de depunere si durata activitatilor
Dosarele de candidatura trebuie inaintate Agentiei Executive pentru Educatie Audiovizual si Cultura (EACEA) cel mai tarziu la data de 30 Iunie 2007 data postei.
Activitatile trebuie sa se desfasoare intre 1 Decembrie 2007 si 31 Ianuarie 2008. Proiectele trebuie sa se deruleze pe durata a cel putin 12 luni dar nu mai mult de 24 de luni.
Activitatile eligibile
Activitatile considerate eligibile pentru acest apel la candidaturi sunt:
- conferinte;
- activitati de formare;
- seminarii;
- activitati de informare;
- activitati de constituire de retele.
Avand in vedere ca acest apel vizeaza inovatii, aplicantii sunt incurajati sa propuna si alte activitati noi sau care vin in competarea celor enumerate mai sus.
Candidati eligibili
Doar candidatii cu personalitate juridica si cu rezidenta in urmatoarele tari sunt eligibili sa aplice (aceste conditii sunt valabile si pentru organizatiile partenere ):
- state membre ale Uniunii Europene;
- statele AELS care sunt parti la acordul SEE ( Islanda , Liechtenstein si Norvegia);
- statele candidate care beneficiaza de o strategie de preaderare, in conformitate cu principiile generale si conditiile, precum si in conformitate cu dispozitiile generale stabilite de acordurile cadru incheiate cu aceste tari in vederea participarii acestora la programele comunitare (Turcia).
Bugetul disponibil
Bugetul total alocat co-finantarii proiectelor in cadrul acestui apel la candidaturi este estimat la aproximativ 600.000 €.
Finanatarea nu va fi acordata pentru mai mult de 65% din costurile eligibile totale . Un proiect poate fi finanatat pentru un an de activitati (12 luni)cu maximum 100.000 € . Grantul final care se acorda proiectelor nu poate depasi suma de 200.000 €.
Informatii suplimentare
Textul integral al apelului, formularele de candidatura si restul documentelor de interes sunt disponibile la următoarea adresa de internet:
http://eacea. ec.europa. eu/static/ en/youth/ calls2007/ action44/ index.htm
Thursday, March 29, 2007
TEME PENTRU ATESTAT - 2007
BIBLIOTECAR – DOCUMENTARIST
1. Modalităţi de popularizare a cărţii în biblioteca şcolară.
2. Managementul achiziţiei – componentă de bază a managementului structurii documentare.
3. Probleme ale îndrumării lecturii elevilor.
4. Arta de a citi, de a te informa şi de a educa în biblioteca şcolară.
5. Rolul bibliotecii şcolare în educaţia intelectuală a elevilor.
6. Comunicarea colecţiilor.
7. Noile tehnologii ale comunicării şi informaţiei.
8. Modalităţi de stimulare a lecturii elevilor.
9. Circuitul cărţii în biblioteca şcolară.
10. Bibliografia în activitatea de informare documentară.
11. Creşterea şi dezvoltarea colecţiilor.
12. Informarea şi documentarea în bibliotecă.
13. Aportul lecturii în aprofundarea cunoştinţelor şi în dezvoltarea personalităţii elevilor.
14. În biblioteca şcolară elevii sunt învăţaţi cum să înveţe.
15. Controlul lecturii.
16. Manifestări cultural-artistice desfăşurate de bibliotecar.
17. Cartea, un călător milenar. Istoria cărţii şi a tiparului.
18. Organizarea bibliotecilor şcolare.
19. Munca intelectuală a elevului în bibliotecă.
20. Biblioteca şcolară – un sistem de servicii în sprijinul utilizatorilor.
21. Eficientizarea şi rentabilizarea activităţii de informare şi documentare în bibliotecile şcolare.
Director,
Prof. Mihaela Ungureanu
Tuesday, March 27, 2007
Tot despre PROIECTE cu impact in comunitate
www.youthbank.ro Informatii generale
YouthBank este un program de finantare pentru tineri liceeni din Cluj-Napoca. Tineri între 14 si 20 de ani sunt încurajati să initieze proiecte prin care să aduca un beneficiu comunitătii iar în acelasi timp să le dezvolte abilităti de viată personale.
YouthBank încurajează, astfel, implicarea liceenilor în viata comunitătii si asumarea unor roluri active în sprijinirea semenilor lor, le oferă posibilitatea de a petrece timpul lor liber într-un mod în care să îi ferească de atractii periculoase si, dimpotrivă, să îi implice în actiuni pozitive din care au de învătat. Fondul disponibil în această rundă de finantare este de 15.000 RON si va fi alocat în urma unui concurs de proiecte. Suma maximă care poate fi acordată unui proiect este de 1.000 RON. Cine poate solicita finantare în cadrul programului YouthBank? YouthBank este destinat tinerilor de liceu (vârsta între 14-20 ani) din municipiul Cluj-Napoca. Pentru a putea solicita finantare, tinerii trebuie să facă parte dintr-o echipă (minim 3 persoane) la alegerea lor, iar echipa este cea care este evaluată în vederea finantării. Echipele de tineri care intră în competitia pentru fondurile YouthBank pot fi echipe de colegi de clasă sau liceu dar si în afara unitătii scolare, de ex: cartier, bloc, club sau orice organizatie.
Ce proiecte pot fi finantate în cadrul programului YouthBank?
YouthBank finantează proiecte dezvoltate si implementate de echipe de liceeni.
Proiectele propuse trebuie să se desfăsoare pe aria geografică a judetului Cluj si pot acoperi orice domeniu, de la activităti sportive, artă, ecologie, sănătate sau muzică cu conditia ca activitătile derulate să:
Aduca un beneficiu comunitatii
Permită obtinerea unor rezultate clare, vizibile
Ofere conditii sigure de petrecere a timpului liber pentru tineri
Daca grupul vostru este format din tineri cu varste cuprinse intre 15-19 ani si aveti o idee de proiect cu impact in comunitate, noi va oferim 1000 de RON ca sa o puneti in practica!
Descarcati ghidul de finantare (pe care il gasiti
http://www.fundatii comunitare. ro/yb/GHIDUL_ DE_FINANTARE. pdf)pentru a afla detalii complete despre primul fond clujean destinat tinerilor liceeni!
Trimite-ne formularul de aplicare (il gasesti la
http://www.fundatii comunitare. ro/yb/FORMULARUL _DE_APLICARE. doc ) completat pana la data de 10 aprilie 2007 la adresa simona.serban@ fundatiicomunita re.ro. Nu uitati sa alegeti organizatia care vi se potriveste! (Descarcati lista - http://www.fundatii comunitare. ro/yb/organizati i.doc)
Contact:
Simona Serban
Coordonator program
Fundatia Comunitara Cluj
Email: simona.serban@fundatiicomunitare.ro
Web: www.fundatiicomunitare.ro, www.youthbank.ro, www.arcromania.ro
Tot despre PROIECTE cu impact in comunitate
www.youthbank. ro Informatii generale
YouthBank este un program de finantare pentru tineri liceeni din Cluj-Napoca. Tineri între 14 si 20 de ani sunt încurajati să initieze proiecte prin care să aduca un beneficiu comunitătii iar în acelasi timp să le dezvolte abilităti de viată personale.
YouthBank încurajează, astfel, implicarea liceenilor în viata comunitătii si asumarea unor roluri active în sprijinirea semenilor lor, le oferă posibilitatea de a petrece timpul lor liber într-un mod în care să îi ferească de atractii periculoase si, dimpotrivă, să îi implice în actiuni pozitive din care au de învătat. Fondul disponibil în această rundă de finantare este de 15.000 RON si va fi alocat în urma unui concurs de proiecte. Suma maximă care poate fi acordată unui proiect este de 1.000 RON. Cine poate solicita finantare în cadrul programului YouthBank? YouthBank este destinat tinerilor de liceu (vârsta între 14-20 ani) din municipiul Cluj-Napoca. Pentru a putea solicita finantare, tinerii trebuie să facă parte dintr-o echipă (minim 3 persoane) la alegerea lor, iar echipa este cea care este evaluată în vederea finantării. Echipele de tineri care intră în competitia pentru fondurile YouthBank pot fi echipe de colegi de clasă sau liceu dar si în afara unitătii scolare, de ex: cartier, bloc, club sau orice organizatie.
Ce proiecte pot fi finantate în cadrul programului YouthBank?
YouthBank finantează proiecte dezvoltate si implementate de echipe de liceeni.
Proiectele propuse trebuie să se desfăsoare pe aria geografică a judetului Cluj si pot acoperi orice domeniu, de la activităti sportive, artă, ecologie, sănătate sau muzică cu conditia ca activitătile derulate să:
Aduca un beneficiu comunitatii
Permită obtinerea unor rezultate clare, vizibile
Ofere conditii sigure de petrecere a timpului liber pentru tineri
Daca grupul vostru este format din tineri cu varste cuprinse intre 15-19 ani si aveti o idee de proiect cu impact in comunitate, noi va oferim 1000 de RON ca sa o puneti in practica!
Descarcati ghidul de finantare (pe care il gasiti
http://www.fundatii comunitare. ro/yb/GHIDUL_ DE_FINANTARE. pdf)pentru a afla detalii complete despre primul fond clujean destinat tinerilor liceeni!
Trimite-ne formularul de aplicare (il gasesti la
http://www.fundatii comunitare. ro/yb/FORMULARUL _DE_APLICARE. doc ) completat pana la data de 10 aprilie 2007 la adresa simona.serban@ fundatiicomunita re.ro. Nu uitati sa alegeti organizatia care vi se potriveste! (Descarcati lista - http://www.fundatii comunitare. ro/yb/organizati i.doc)
Contact:
Simona Serban
Coordonator program
Fundatia Comunitara Cluj
Email: simona.serban@fundatiicomunitare.ro
Web: www.fundatiicomunitare.ro, www.youthbank.ro, www.arcromania.ro
Sunday, March 25, 2007
Link-uri foarte utile
Site-ul British Council Romania te ajuta sa fii in top! Poti sa afli detalii despre examenele de limba engleza, despre burse si posibilitati de studiu in Marea Britanie. (Manuela Zanescu)
Centrul de Informare ONU
Centrul de Informare ONU pentru Romania se subordoneaza direct Departamentului pentru Informare Publica al Secretariatului ONU si are rolul de a furniza comunitatilor locale si nationale informatii la zi referitoare la activitatile ONU.
Biblioteca Centrala Universitara Iasi
BCU-Iasi Misiunea ei, achizitionarea, organizarea si asigurarea accesului la o mare varietate de informatii, materiale si servicii care sa contribuie la satisfacerea nevoilor intelectuale de informare, de cercetare ale întregului segment de piata.
Biblioteca G.D.S
Biblioteca GDS este o biblioteca, cu un fond de carte de aproximativ 3000 de carti din urmatoarele domenii : politica, economie, finante, istorie, sociologie, filosofie, drept, religie, literatura, aparute intre anii 1980 si 1990.
Biblioteca Universitatii "Lucian Blaga" Sibiu
Biblioteca Universitara deserveste utilizatorii în scopul studiului, cercetarii, informarii si documentarii.
Biblioteca Judeteana "Petre Dulfu" Baia Mare
Biblioteca Judeteana "Petre Dulfu" Baia Mare serveste interesele de informare, studiu, educatie, lectura si recreere ale utilizatorilor din municipiul Baia Mare si judetul Maramures.
Biblioteca Centrala a Universitatii Politehnica Timisoara
Biblioteca, prin mijloace specifice moderne, ofera acces utilizatorilor la resursele si serviciile documentare necesare procesului de invatamant si cercetare.
Biblioteca Centrala A.S.E
Biblioteca Centrala A.S.E are o colectie deosebita de baze de date cu publicatii economice digitalizate si alte resurse interne.
Biblioteca Centrala Universitara din Bucuresti
B.C.U. este centrul coordonator al retelei de biblioteci de facultate a Universitatii din Bucuresti.
Biblioteca Nationala a Romaniei
BIBLIOTECA Biblioteca Nationala a Romaniei administreaza patrimoniul cultural national de publicatii (carti, periodice), manuscrise, carte veche, incunabule, harti, fotografii, materiale audio-vizuale si documente electronice.
Biblioteca Academiei Romane
Biblioteca Academiei Romane a avut dintru inceput misiunea de a aduna si conserva in colectiile sale fondul national de manuscrise si tiparituri, ilustrand istoria si cultura romaneasca, precum si istoria si civilizatia universala.
Scriptorium
Scriptorium este un proiect deschis de biblioteca digitala. Scriptorium este construit aproape în totalitate cu ajutorul tehnologiilor opensource.
Delegatia Comisiei Europene in Romania
Delegatia Comisiei Europene in Romania este reprezentanta diplomatica a Comisiei Europene in Romania.
ANBPR
ANBPR - Misiunea sa principala este promovarea serviciilor specifice de biblioteca si a celor de informare, prin cresterea calitatii acestora si asigurarea accesului public la informatie.
CIMEC
Institutul de memorie culturala colecteaza, difuzeaza informatii privind patrimoniul cultural mobil si imobil, repertoriul teatral, institutiile culturale, ca si persoane, referinte bibliografice si activitati din domeniul culturii.
ABIR
ASOCIATIE ABIR este organizatia profesionala si stiintifica a bibliotecarilor din bibliotecile de invatamant din Romania.
Wednesday, March 07, 2007
PROIECTE EUROPENE
Centrul de Informare privind Finantarile - monitorizeaza continuu oportunitatile de finantare si stirile de interes pentru organizatiile din Romania interesate de problematica finantarilor. El cuprinde:
• Solicitanti de consultanta mai bine informati si proactivi - Solicitantii de consultanta ale caror cereri vor fi publicate vor primi datele dumneavoastra de contact si va vor putea contacta in mod direct.
• Cereri mai riguros selectate - Cererile de oferta pentru servicii de consultanta sunt acum verificate de 2 ori: (1) prin noul formular "Solicitati un consultant" si (2) prin apelarea telefonica de catre operatorii Finantare.ro.
• Cautare mai usoara in lista de cereri - Denumirea organizatiei care solicita serviciile de consultanta este vizibila inca de pe pagina cu lista cererilor de consultanta.
Luati zilnic pulsul pietei şi veţi pregăti un proiect pe care îl veţi redacta pe propriul blog.
Criteriile de evaluare sunt cele dictate de Ghidul consultantului.
Puteţi proceda astfel:
- localizând problema după care căutaţi linia de finanţare sau
- accesaţi oferta şi adaptaţi-o problemei pe care doriţi să o rezolvaţi accesând acea linie de finanţare.
Veţi alege o temă specifică sau în legătură cu învăţământul, protecţia mediului, educaţia, sănătatea sau sportul.
TERMEN LIMITĂ DE REALIZARE A PROIECTULUI 8 APRILIE 2007
ALte site-uri de documentare:
http://www.anpcdefp.ro/
http://www.pontweb.ro/
http://www.socrates.ro/
http://www.socrates.ro/programe/socrates/lingua/index.html
http://www.leonardo.ro/
http://www.socrates.ro/programe/grundtvig/formulare.html
Sunday, March 04, 2007
EVALUARE PARŢIALĂ T.I.C.
* 2 puncte pentru crearea unui album
* 1 punct daca imaginile sunt clare şi sunt din Sibiu
* 2 puncte pentru scrierea articolului "Sibiu 2007 - Capitala europeană a culturii"
* 1 punct daca are macar un link relevant
* 1 punct daca textul este original şi nu copiat
* 1 punct pentru ordinea elementelor pe blog (articolele pe coloana articolelor şi instrumentele pe coloana lor)si pentru un design plăcut
* 1 punct dacă aţi trecut la noul template
* 1 punct dacă au fost luate în consideraţie sfaturile primite pe blog.
Thursday, February 22, 2007
SONDAJ WBT
G. Experienţă în e-learning
G.1 Cum apreciaţi experienţa dvs. în domeniul e-learning?
- bogată
- suficientă
- incipientă x
- nu pot aprecia
G.2 De câţi ani aţi activaţi în domeniul e-learning?
- de peste 5 ani
- între 3 şi 5 ani
- între 1 şi 3 ani x
- mai puţin de 1 an
- deloc
G.3 În care dintre sferele de competenţă alăturate aţi fi dispus să vă împărtăşiţi experienţa
- competenţe pedagogice x
- competenţe IT x
- competenţe de e-tutoriat
- competenţe manageriale de implementare a unui sistem e-learning
- de altă natură, care anume….
D. Dificultăţi în e-learning
D.1 Aţi întâmpinat dificultăţi în e-learning?
- Da x
- Nu
D.2 De ce natură au fost aceste dificultăţi?
- administrativă (de organizare) x
- tehnică (problema tehnologiei) x
- legislativă
- culturală
- didactică/ pedagogică x
- de altă natură, care anume….
D.3 Dacă aţi ales aspectele administrative, vă rugăm să detaliaţi care au fost dificultăţile cu care v-aţi confruntat.
- fonduri insuficiente pentru a dezvolta un sistem e-learning
- absenţa strategiilor şi politicilor de e-learning x
- absenţa preocupărilor privind formarea prin e-learning
- strategia de resurse umane xxx
- absenţa unor canale de comunicarea clare, accesibile
- climat nefavorabil x
- blocarea accesului la informaţie x
- de altă natură, care anume….
D.4 Dacă aţi ales aspectele legate de tehnologie, vă rugăm să detaliaţi care au fost dificultăţile cu care v-aţi confruntat.
- acces Internet x
- lărgimea de bandă
- echipamente neperformante
- incompatibilitate hard-soft
- de altă natură, care anume…. Soft deosebit de scump (AEL). Servicii „pe hartie” platite cu bani grei care puteau dota multe alte scoli.
D.5 Dacă aţi ales aspectele legislative, vă rugăm să detaliaţi care au fost dificultăţile cu care v-aţi confruntat.
- legislaţie inexistentă sau insuficientă în domeniu
- legi restrictive în domeniu
- aspecte juridice de copyright
- de altă natură, care anume….
D.6 Dacă aţi ales aspectele culturale, vă rugăm detaliaţi care au fost dificultăţile cu care v-aţi confruntat. discriminare de gen (M/F)
- discriminări etnice /rasiale / religioase
- discriminări de vârstă
- discriminare faţă de persoanele cu dizabilităţi
- diferenţe de reprezentare între culturi, legate de finalităţile educaţionale
- diferenţe de reprezentare între culturi, legate de învăţare şi relaţia profesor-student
- de altă natură, care anume….
D.7 Dacă aţi ales aspectele pedagogice, vă rugăm să detaliaţi care au fost dificultăţile cu care v-aţi confruntat.
- înţelegerea termenilor şi utilizarea limbajului specific
- accesibilitatea redusă la resurse informaţionale
- aplicarea cunoştinţelor în situaţii practice
- trecere de la pedagogia tradiţională la pedagogia e-learning
- cumulul de probleme pedagogice şi tehnice
- de altă natură, care anume…. Profesorii nu sunt initiati in lucrul pe calculator si nu accepta sa se instruiasca (din jena sau din comoditate), crezand ca supervizarea in e-learning este obligatia colegilor de informatica.
P. Nevoi de formare: arii tematice
P.1 Care dintre ariile tematice ale domeniului „Proiectare Didactică”, prezentate alăturat, aţi dori să fie mai amplu tratate, pentru a răspunde astfel nevoilor dumneavoastră de formare? identificarea constrângerilor şi a riscurilor cursurilor web-based
- stabilirea obiectivelor cursului web-based
- selectarea tematicii cursului web-based
- stabilirea strategiilor de instruire specifice e-learning x
- integrarea evaluării în schema de curs x
- altele, care anume….
P.2 Care dintre ariile tematice ale domeniului „Elaborarea cursului web”, prezentate alăturat, aţi dori să fie mai amplu tratate, pentru a răspunde astfel nevoilor dumneavoastră de formare? operaţionalizarea obiectivelor cursului web-based
- structurarea şi organizarea conţinutului ştiinţific
- elaborarea şi integrarea tuturor elementelor (informaţie, aplicaţii, autoevaluare, multimedia) într-o unitate de învăţare x
- prezentarea aceluiaşi mesaj în forme diferite
- îmbunătăţirea cursului ca urmare a unor feedback-uri multiple x
- altele, care anume….
P.3 Care dintre ariile tematice ale domeniului „Sistemul de evaluare”, prezentate alăturat, aţi dori să fie mai amplu tratate, pentru a răspunde astfel nevoilor dumneavoastră de formare? stabilirea scopului evaluării şi a obiectivelor învăţării ce vor fi evaluate x
- elaborarea itemilor pentru evaluarea rezultatelor învăţării x
- elaborarea şi utilizarea criteriilor de evaluare a cursului web-based x
- analiza rezultatelor diverselor aspecte ale evaluării x
- altele, care anume….
P.4 Care dintre ariile tematice ale domeniului „E-Tutoriat”, prezentate alăturat, aţi dori să fie mai amplu tratate, pentru a răspunde astfel nevoilor dumneavoastră de formare?
- leadership x
- managementul grupului virtual x
- facilitarea învăţării x
- facilitarea dezvoltării personalităţii studentului x
- dezvoltarea propriei cariere x
- altele, care anume….
- utilizare de software specializat pentru procesarea datelor şi a textelor
- utilizare de software specializat pentru programare
- utilizare de software specializat pentru procesare multimedia (creare de elemente grafice, audio, video, animaţii)
- implementarea cursului web-based (authorware) x
- altele, care anume….
P.6 Care dintre ariile tematice ale domeniului „Utilizarea echipamentului multimedia pentru comunicare”, prezentate alăturat, aţi dori să fie mai amplu tratate, pentru a răspunde astfel nevoilor dumneavoastră de formare?
- instalarea, utilizarea şi întreţinerea echipamentului hardware
- utilizarea instrumentelor Internet de comunicare
- utilizarea echipamentelor multimedia pentru transmisia de date
- altele, care anume….
O.1 Dacă intenţionaţi să deveniţi WBT, în care dintre subdomeniile alăturate şi care ţin de pregătirea pedagogică aţi dori să vă perfecţionaţi?
- învăţarea la adulţi x pedagogia diferenţelor x
- pedagogia comunicării în e-learning tutoriatul x
- psihologia personalităţii adulţilor pedagogie pentru e-learning x
- psihopedagogia persoanelor cu nevoi speciale
- altele, care anume….
- nu-mi dau seama/ nu pot răspunde
O.2 Dacă intenţionaţi să deveniţi WBT, în care dintre subdomeniile alăturate şi care ţin de pregătirea tehnică aţi dori să vă perfecţionaţi?
- tehnologia informaţiei în educaţie x
- baze ale utilizării PC
- utilizare Internet şi managementul web-site x
- proiectare web şi utilizare de instrumente pentru pagini web x
- instrumente grafice şi de animaţie x
- introducere în tehnologia „Streaming” x
- software educaţional x
- altele, care anume….
- nu-mi dau seama/ nu pot răspunde
T.1 Credeţi că ar fi necesară abordarea unor alte tematici legate de domeniile alăturate?
- da
- nu
- nu-mi dau seama / nu pot răspunde
- comunicarea interculturală
- legislaţia specifică e-learning
- managementul sistemelor e-learning x
- funcţionarea comunităţii virtuale x
T.2 Precizaţi nivelul de interes în formarea dvs pentru instruirea web-based a persoanelor cu dizabilităţi.
- deloc
- mediu
- redus x
- mare
T.3 Dacă aveţi interes, precizaţi în care dintre direcţiile alăturate.
- persoane cu dizabilităţi şi nevoile acestora
- metode pedagogice specifice
- tehnologii şi instrumente Internet specifice x
- altele, care anume….
I.
Comunitate virtuală
I.1 Sunteţi membru al vreunei comunităţi virtuale ?
- Da x
- Nu
I.2 Care dintre următoarele instrumente de comunicare preferaţi să le utilizaţi în cadrul comunităţii virtuale?
- forum
- chat
- email x
- weblog xx
- altele, care anume…. lista de discutii
I.3 Participaţi la forumuri/ chaturi pe Internet?
- Da x
- Nu
I.4 Din experienţa acumulată, această participare a fost utilă în formarea dumneavoastră ?
- Da x
- Nu
- Da x
- Nu
I.5 În ce limbă aţi dori să se desfăşoare activitatea de tip e-learning ?
- limba maternă xx
- limba engleză x
- limba maternă şi limba engleză, în funcţie de situaţie x
- oricare dintre acestea
N.1 Nevoia dumneavoastră de informare generală este orientată în principal spre obţinerea de informaţii legate de (alegeţi max.2 variante de răspuns)
- bune practici in e-learning x
- cunoaşterea tendinţelor în e-learning x
- proiectele europene în e-learning
- politicile/ iniţiativele în e-learning
- alt domeniu, anume.....
N.2 Nevoia dumneavoastră de informare specifică este orientată în principal spre obţinerea de informaţii legate de (alegeţi max.2 variante de răspuns)
- prezentare de carte
- softuri educaţionale x
- studii, articole, cercetări
- prezentare de evenimente x
- alt domeniu, anume.....
A.1 Vă rugăm să indicaţi care dintre trăsăturile enumerate alăturat le consideraţi ca definitorii pentru un WBT-ist?
- atitudine reflexivă şi autoreflexivă x
- încredere în sine
- viziune integratoare (weltanschaung) x
- direcţionare, orientarea conform unor valori fundamentale
- deschidere spre noi experienţe x
- orientare spre cooperare x
- respect pentru dreptul individului
- înţelegerea celuilalt
- implicare personală
- atitudine democratica în interacţiune
- nu-mi dau seama / nu pot răspunde
Z.1 Gen Masculin x Feminin
Z.2 Vârsta. Notă: marcaţi numărul tăind cifrele corespunzătoare în cele două rânduri alăturate. zeci de ani 0 1 2 3 4 6 7 8 9
ani 0 1 2 4 5 6 7 8 9
Z.3 Ultima formă de învăţământ absolvită
- liceu
- facultate
- studii de perfecţionare/ specializare postuniversitară x
- studii doctorale
- studii postdoctorale
- altă formă, anume.....
Z.4 Pregătirea în domeniu pedagogic, recunoscute instituţional x
- pedagogic,
- informal
- IT,
- recunoscut instituţional x IT,
- informal
Z.5 Domeniul de activitate profesională
- ştiinţe exacte şi ale naturii x medicina
- studii tehnice, inginerie arte
- informatica x literatura
- politica economie, finanţe
- management, marketing, publicitate
- ştiinţele umaniste (sociologie, psihologie, pedagogie, antropologie), istoria
- alt domeniu, anume.....
Z.6 Tipul instituţiei în care activaţi
- universitate
- liceu x
- şcoală generală
- companie privată de training
- companie IT
- altă categorie, anume..... Casa Corpului Didactic
Wednesday, February 21, 2007
“ Biblioteca rurală ” – Elena Leonte -
Elena LEONTE
Résumé: Une étude sur la place et le rôle des bibliothèques communales. Beaucoup d' ínformation dans une étude visant à promouvoir l'ídée de lecture dans la zone rurale et à signaler les problèmes auxquels les bibliothécaires des communes du département de Iassy doivent faire face.(bibliotecă comunală; lectura în mediul rural)
Aflat în situaţia privilegiată (cinicii o consideră dezastruoasă) de a avea spor de natalitate normal şi populaţie şcolară mult mai numeroasă decât alte judeţe, Iaşul are şi o reţea de biblioteci rurale bine dezvoltată: 85 de biblioteci comunale cu
42 puncte săteşti de împrumut.
Pe când alte judeţe n-au mai găsit justificată activitatea de dezvoltare a bibliotecilor rurale, ea nemaiavând “adrisanţi” numeroşi sau, pur şi simplu, din comoditate/indiferenţă, la Iaşi, Biblioteca Judeţeană şi-a mobilizat forţele pentru a contura obiective noi – izvorâte din analizele socio-profesionale asupra nevoilor de informare, documentare, instruire a populaţiei rurale.
Compartimentul metodic, alcătuit din 3 specialişti, prin activitatea de îndrumare şi control, prin materialele statistice, de analiză şi sinteză asupra întregii reţele de biblioteci rurale, constituie o interfaţă capacitată să intervină profesional dar şi, mai ales, să ofere societăţii în ansamblu, oficialităţilor, o imagine a ruralului
moldovenesc.
Concluziile specialiştilor bazate pe argumente evidente – decalajul de nivel de instruire între rural şi urban, puterea de cumpărare redusă a familiilor din satele noastre, scăderea interesului pentru pregătirea şcolară a locuitorilor, nivelul îngrijorător al civilizaţiei rurale şi multe altele - conduc spre un singur
cuprinzător obiectiv: biblioteca rurală în regiunea de nord-est trebuie să se
dezvolte, să fie sprijinită în aşa fel încât, alături de şcoală, biserică şi căminul cultural să-şi exercite rolul benefic, să aibă o activitate bogată, aplicată pe nevoile comunităţii.
Spre acelaşi obiectiv, dar cu nuanţări speciale, conduc argumentele care nu se văd decât cu lentilele profesionistului: numărul de utilizatori, frecvenţa, radiografia lecturii sunt indicatori care ne dau “pulsul” localităţii, nu numai pe cel al potenţialului bibliotecar.
În următoarele rânduri am să încerc să conturez imaginea acestui încă necesar apostolat bazându-mă pe analiza activităţii bibliotecilor comunale pe anul 2002 şi pe progresele lui 2003, prin rezultatele lor, dar mai ales prin analiza de tip cauză-efect.
Pentru prima oară de la înfiinţarea posturilor cu normă întreagă, în 1990, s-a
reuşit ca o bibliotecă comunală din judeţul Iaşi să aibă o normă şi jumătate,
prin angajarea a încă unui bibliotecar.
Astfel, la o populaţie de 430.000 de locuitori, cei 86 de bibliotecari reprezintă
0,20% faţă de media pe ţară la biblioteci comunale de 0,23%. Fondul de carte a
crescut cu 11.000 de volume, dar cca.
BIBLIOTECI, CITITORI, LECTURĂ – Elena Leonte: “ Biblioteca rurală ” BIBLOS 9-10 – p.26 6.000 de volume reprezintă o donaţie de la edituri obţinută prin eforturile
Bibliotecii Judeţene. Numărul de publicaţii achiziţionate prin eforturile
proprii, din finanţarea locală, este în continuare sub necesar, mai mic decât în
anul precedent, dar cu o valoare de 31,4 volume la mia de locuitori, se situează
peste pragul minim prevăzut de lege, ca şi peste media pe ţară.
Un efort financiar deosebit s-a făcut şi în privinţa informatizării bibliotecilor rurale: 36 de calculatoare în 2002 faţă de 13 şi 13 imprimante faţă de 9 în 2001, dar în unele locuri în detrimentul achiziţiei de documente.
Numai 12 dintre cele 36 au instalat programul special creat de prof.univ.dr. Constantin Filipescu, celelalte au deocamdată doar rolul de “atracţie”, ele rulând jocuri pentru copiii din mediul rural. Dacă vreţi şi aceasta este o încercare de a micşora decalajul sat-oraş.
Frecvenţa utilizatorilor în bibliotecă a atins pragul de 374.000 de vizite, fără creştere spectaculoasă, dar dublu faţă de media pe ţară.
Şi numărul utilizatorilor este sensibil crescut, şi prin iniţiativa filialelor
înfiinţate în satele cu populaţie şcolară mai însemnată. Nu cred că-şi imaginează
cineva că este comod ca, într-una dintre zilele săptămânii, să te scoli mai în zori
decât de obicei, să iei într-o sacoşă cărţi pregătite de cu seară pentru cei care te
aşteaptă, numai pentru că nu există posibilităţi de a achiziţiona mai multe
exemplare. Efortul acesta pe care-l fac 42 de bibliotecari din cei 85 ai reţelei ieşene, suprapus activităţii lor zilnice multiple într-o instituţie publică rămasă pe
baricada şubredă a culturii rurale poate fi asemănat apostolatului interbelic românesc, mai ales prin beneficiar - lumea satului. Pentru că ei, apostolii de
azi ai bibliotecii sunt bine pregătiţi profesional; în 2003 lucrările pentru
Centrele metodice organizate de Biblioteca Judeţeană poartă genericul Biblioteca publică aplicată pe nevoile comunităţii rurale şi sunt analize
succinte ale vieţii comunelor având ca obiectiv principal identificarea
problemelor socio-culturale la care, cu mijloace specifice – informare, lectură –
instituţia bibliotecară să se implice în rezolvarea lor sau să le comunice autorităţilor locale. Primele rezultate ale
acestei iniţiative se văd deja:
• se conturează un corpus de date, de informaţii – care, analizat cu mijloace
sociologice, poate conduce la importante decizii politice sau economice.
• imaginea bibliotecii a avut de câştigat, instituţia publică rurală va căpăta, sperăm, rolul şi rostul cuvenit, necesar comunităţii.
Contribuind la schimbarea mentalităţilor autorităţilor locale, Biblioteca Judeţeană a reuşit ca, printr-un test profesional menit să adauge o notă bună rezultatelor de excepţie ale unor bibliotecari, să convingă consiliile locale să acorde indemnizaţia de conducere pe care Legea 334/2002 o stipulează, dar, contrazisă de alte acte normative, rămăsese un deziderat la care apostolul noului mileniu visa fără speranţe. Este bucuria pe care, alături de satisfacţiile profesionale, şi mândria de “om al
locului”, bibliotecarul “de ţară”, “omulinstituţie”, o merită din plin. Pentru el
biblioteca modernă, caldă, bine dotată rămâne un deziderat pentru îndeplinirea
căruia va trebui să-şi “zidească” sufletul, să muncească în condiţii vitrege şi să
încerce, prin reconceptualizare şi forţă de realizare, să-şi ajute concetăţenii să se
informeze, să micşoreze decalajul imens între sat şi oraş. Apostolatul trebuie să
continue!
LA IAŞI ÎN BIBLIOTECI ŞI NU NUMAI - M.Osoianu Berneagă şi L.Vasiliu: “ La aniversară ” BIBLOS 9-10 – p.27
NORME METODOLOGICE 9 iunie 2000
CAPITOLUL I: Principii generale
Art. 1
(1)Ca parte integrantă a sistemului informaţional naţional, bibliotecile publice produc, înmagazinează, organizează, pun în valoare şi difuzează informaţii de interes public, local, naţional şi internaţional. De asemenea, bibliotecile publice deţin colecţii de documente formate în timp şi dezvoltate permanent prin achiziţii, schimb interbibliotecar, donaţii, transfer şi, după caz, depozit legal naţional sau local.
(2)Prin bibliotecă se înţelege şi serviciile ori structurile specializate deţinătoare de colecţii de documente specifice (cărţi, periodice şi materiale purtătoare de informaţii) care însumează peste 3.000 de unităţi de evidenţă şi care funcţionează în unele instituţii sub denumirea generică de biblioteci.
Art. 2
Colecţiile bibliotecilor sunt formate din următoarele categorii de documente:
1.documente specifice:
a)tipărituri (cărţi, periodice şi extrase din cărţi sau din periodice, almanahuri, calendare, partituri, atlase, hărţi, foi volante, afişe, anunţuri, programe, proclamaţii, descrieri de invenţii, norme tehnice, cataloage de produse sau de reclamă, reproduceri de artă în serie, albume, stampe, gravuri, portrete, tablouri, ilustrate, produse filatelice etc.);
b)înregistrări multimedia: discuri, casete, microfişe, microfilme, filme, diapozitive, compact discuri şi altele asemenea;
c)documente multiplicate în serie prin proceduri fizico-chimice diferite (litografiere, xerografiere, fotografiere etc.);
d)manuscrise;
e)alte documente (de exemplu: filme, acte de stare civilă şi de evidenţă a populaţiei, cu valoare documentară, care fac parte din colecţiile speciale sau din studii locale);
f)documente electronice, informatice, software;
g)materiale purtătoare de informaţii pentru nevăzători şi alte categorii de persoane defavorizate;
2.documente nespecifice bibliotecilor, altele decât cele prevăzute la pct. 1.
Art. 3
Nu fac parte din colecţiile de documente ale bibliotecilor:
a)documentele publicate în serie, care au un alt regim de păstrare: filme de orice fel, în afara celor necesare în activitatea de bibliotecă; acte de stare civilă şi de evidenţă a populaţiei, bancnote şi alte documente cu valoare: bilete de bancă, mărci poştale, documente de plată şi speciale, altele decât cele menţionate la art. 2 pct. 1 lit. e);
b)documente fără valoare informaţională în sine: formulare tipizate, registre, chitanţiere, boniere şi alte documente care se constituie în suport pentru înscrisuri.
Art. 4
Documentele cuprinse la art. 2 fac parte din categoriile tezaur sau fond al patrimoniului cultural naţional mobil ori sunt bunuri culturale comune, după caz.
Art. 5
(1)Documentele care sunt bunuri culturale comune nu sunt considerate mijloace fixe, cu excepţia celor care se constituie în colecţii speciale şi în depozit legal local.
(2)Cotele de uzură fizică sau morală se aplică numai în cazul unor documente de bibliotecă, din categoria bunurilor culturale comune, în funcţie de frecvenţa de circulaţie, valoarea informaţională şi durata de utilizare stabilită prin prezentele norme metodologice.
Art. 6
Celelalte bunuri din dotarea bibliotecilor fac parte din categoria mijloacelor fixe sau a obiectelor de inventar, după caz, şi sunt evidenţiate, gestionate şi inventariate în conformitate cu prevederile legale.
CAPITOLUL II: Evidenţa, gestionarea şi inventarierea documentelor specifice bibliotecilor publice
Art. 7
Bibliotecile evidenţiază, gestionează şi inventariază documentele specifice pe care le deţin, în sistem manual sau automatizat, în conformitate cu prevederile prezentelor norme metodologice.
Art. 8
(1)Evidenţa manuală a documentelor de bibliotecă (cărţi, publicaţii periodice şi alte documente grafice şi audiovizuale) se ţine pe formulare tipizate, astfel:
a)evidenţa globală - pe registre de mişcare a fondurilor (R.M.F.) - structurată pe trei părţi (1 - intrări; 2 - ieşiri; 3 - recapitulare);
b)evidenţa individuală - pe registre de inventar (R.I.) - cu numerotare de la 1 la infinit;
c)evidenţa preliminară pentru periodice - pe fişe tipizate, până la constituirea lor în unităţi de evidenţă;
d)evidenţa analitică - pe fişe analitice de evidenţă însoţite de imagini foto - pentru bunurile culturale care fac parte din patrimoniul cultural naţional mobil.
(2)Fiecărui document de bibliotecă, înscris în registrul de evidenţă individuală, îi revine un număr de identificare unic. Acelaşi număr este înscris şi pe documentul în cauză, direct sau prin aplicarea unor etichete, inclusiv cod de bare, în funcţie de natura suportului pe care este imprimată informaţia. Documentele se marchează cu ştampila bibliotecii în gestiunea căreia se află.
(3)Fiecare document de bibliotecă, purtător al unui număr de identificare, constituie o unitate de evidenţă sau un volum.
(4)Constituirea unităţii de evidenţă, în cazul publicaţiilor periodice, seturilor de diapozitive, documentelor foto şi al altor materiale se face potrivit prezentelor norme metodologice.
(5)În actele de evidenţă nu sunt admise ştersături sau modificări decât în cazuri justificate, prin procese-verbale de constatare ale căror numere se înscriu la rubrica "Observaţii".
(6)Evidenţa globală şi individuală realizată în sistem automatizat va cuprinde toate elementele de identificare a unităţilor de evidenţă, respectiv a loturilor din care acestea fac parte, cu respectarea conţinutului de informaţii prevăzut de R.M.F. şi R.I. Această evidenţă poate fi la nevoie transpusă pe dischetă şi/sau liste pe hârtie.
(7)Modificările intervenite în evidenţa individuală realizată în sistem automatizat (scoateri şi intrări din şi în evidenţă) se notifică după acelaşi procedeu ca şi în cazul evidenţei manuale, iar documentele de motivare (procese-verbale) se păstrează în dosar separat.
Art. 9
(1)Documentele specifice care aparţin bibliotecilor se constituie în gestiuni.
(2)Gestiunea bibliotecilor, în sensul prezentelor norme metodologice, reprezintă totalitatea colecţiilor de documente deţinute de aceste instituţii în spaţii adecvate şi ordonate metodologic.
(3)Bibliotecarii nu sunt obligaţi să constituie garanţii băneşti, dar răspund material, potrivit legii, pentru eventualele pagube produse în gestiune din culpa lor.
Art. 10
(1)Intrarea în gestiune a documentelor se poate produce în următoarele situaţii: prin achiziţii, schimb interbibliotecar, donaţii, constituirea depozitului legal naţional sau local, transfer, sub formă de rezultat al unor cercetări şi activităţi proprii etc.
(2)Intrarea în gestiune a colecţiilor de documente impune efectuarea următoarelor operaţiuni:
a)dacă documentele intră cu acte însoţitoare de provenienţă (facturi, procese-verbale de donaţie, acte de transfer etc.), se confruntă datele înscrise în acte cu existentul, se verifică/se stabileşte preţul pentru fiecare bun, precum şi adiţionarea corectă a actului; orice nepotrivire între actele însoţitoare şi situaţia existentă a bunurilor se specifică într-un proces-verbal.
b)dacă documentele intră fără acte însoţitoare, se întocmesc acte de intrare, stabilindu-se numărul lor, preţul/exemplar şi totalul, starea fizică, potrivit hotărârii comisiei de evaluare care funcţionează în cadrul bibliotecii;
c)dacă documentele provin din cercetări şi activităţi proprii ale bibliotecilor (cercetări bibliografice şi documentare, culegeri tematice, editări etc.), se întocmesc acte de intrare ca şi în cazul prevăzut la lit. b).
(3)Operaţiunile efectuate pe perioada de la primirea din partea furnizorului până la predarea în grija bibliotecarilor din sectorul de relaţii cu publicul, operaţiunile de verificare/confruntare a actelor însoţitoare cu existentul, întocmirea actelor de intrare, înscrierea în registrele de evidenţă primară şi individuală, precum şi alte operaţiuni de prelucrare biblioteconomică revin bibliotecarilor desemnaţi să le efectueze.
(4)După prelucrarea biblioteconomică (clasificare, cotare, catalogare, inventariere) documentele sunt predate, sub semnătură, pe baza actelor de dispecerizare, bibliotecarilor care le gestionează, în scopul depozitării, conservării şi introducerii acestora în circuitul lecturii publice.
Art. 11
(1)Scoaterea temporară din gestiune, fapt ce nu atrage scoaterea din evidenţă a documentelor specifice bibliotecilor, poate avea loc în următoarele situaţii:
a)transfer temporar între instituţii din ţară pentru organizarea unor expoziţii sau a altor activităţi specifice, efectuat pe baza actului de transfer între biblioteca deţinătoare şi instituţia primitoare. Bunurile care fac parte din patrimoniul cultural naţional se transferă temporar numai cu aprobarea oficiului judeţean pentru patrimoniul cultural naţional, compartiment funcţional în cadrul muzeelor judeţene sau naţionale, după caz;
b)transfer temporar în străinătate, în vederea organizării unor manifestări specifice. Între biblioteci româneşti şi instituţii culturale din străinătate se efectuează astfel de transferuri temporare, pe baza unui document asiguratoriu emis de primitor, prin care acesta se obligă la plata despăgubirilor corespunzătoare, în cazul pierderii, degradării sau distrugerii bunurilor respective. În cazul transferului care are ca obiect bunurile ce fac parte din patrimoniul cultural naţional, acesta se efectuează numai cu aprobarea Ministerului Culturii;
c)împrumutul către utilizatori al unor cărţi, periodice şi alte documente spre consultare în sălile de lectură sau la domiciliul acestora, pe perioade limitate (până la 30 de zile), efectuat pe baza documentelor de evidenţă a cititorilor, conform Regulamentului de organizare şi funcţionare a bibliotecilor publice;
d)împrumutul interbibliotecar la nivel naţional şi internaţional, care se efectuează pe bază de documente specifice. Publicaţiile periodice şi cele care fac parte din patrimoniul cultural naţional nu fac parte din acest tip de împrumut.
(2)Scoaterea definitivă din gestiune a unor documente determină scoaterea din evidenţa globală şi individuală şi se produce în următoarele situaţii:
a)transfer definitiv, sub formă de donaţie, de la o bibliotecă la altă instituţie din ţară, conform legislaţiei în vigoare; transferul definitiv în acest caz se produce astfel: pentru bunurile culturale comune, dacă mai rămâne cel puţin un exemplar în colecţie sau dacă nu este necesar instituţiei donatoare, dar este absolut necesar instituţiei primitoare, şi numai cu acordul forurilor superioare care au în subordine unitatea donatoare; pentru bunurile culturale care fac parte din patrimoniul cultural naţional, cu aprobarea Ministerului Culturii. În mod excepţional, pentru întregirea unui titlu în mai multe volume, a unei serii, colecţii sau în alte cazuri asemănătoare, ordonatorul principal de credite poate aproba, cu acordul ambelor părţi, transferul definitiv al unui bun cultural de acest tip, care se află într-un singur exemplar în colecţiile instituţiei donatoare;
b)transferul definitiv de la o bibliotecă românească, sub formă de donaţie, pe bază de acord intervenit între părţi, la o instituţie similară din străinătate; acest transfer se produce astfel: pentru bunurile culturale comune, dacă în colecţiile bibliotecii donatoare mai rămâne cel puţin un exemplar după efectuarea donaţiei, cu acordul instituţiei sub autoritatea căreia funcţionează biblioteca donatoare; pentru bunurile culturale care fac parte din patrimoniul cultural naţional, dacă în colecţiile bibliotecii donatoare mai rămâne cel puţin un exemplar după efectuarea donaţiei, cu aprobarea Ministerului Culturii;
c)restituirea unor bunuri culturale către alte persoane juridice sau fizice din ţară, ca urmare a unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive;
d)în cazul distrugerii din cauza forţei majore (incendii, inundaţii, cutremure şi alte calamităţi);
e)în cazul distrugerii sau dispariţiei unor bunuri culturale din neglijenţă ori din culpă, găsite lipsă la inventariere sau nerestituite de utilizatorii care le-au împrumutat;
f)bunurile sunt uzate fizic sau moral.
Art. 12
(1)Scoaterea din evidenţă, respectiv din gestiune, a documentelor aflate în situaţiile prevăzute la art. 11 alin. (2) lit. c) poate fi efectuată numai pe baza hotărârilor rămase definitive, emise de organele care au constatat/au judecat cauza, conform legislaţiei în vigoare.
(2)Scoaterea din gestiune, respectiv din evidenţă, a documentelor aflate în situaţiile prevăzute la art. 11 alin. (2) lit. e) se face astfel:
a)în cazul distrugerii din neglijenţă de către bibliotecar, alţi salariaţi ai bibliotecii, utilizatori, participanţi la activităţi culturale etc., pe baza unui proces-verbal de constatare a faptei şi a documentelor de recuperare a pagubei;
b)în cazul distrugerii din culpă de către gestionari, alţi salariaţi ai bibliotecii sau alte persoane (utilizatori, participanţi la activităţi culturale etc.), pe baza documentelor emise de organele care, la sesizarea bibliotecii păgubite, au constatat/au judecat paguba produsă;
c)în cazul dispariţiei prin efracţie a unor documente, pe baza actelor emise de organele abilitate care au constatat/au judecat paguba produsă;
d)în situaţia documentelor găsite lipsă la inventar, pe baza procesului-verbal de constatare şi a actelor de recuperare a pagubei, emise de comisia de inventariere;
e)în cazul lucrărilor nerestituite de cititori, pe baza actelor de recuperare valorică şi a fişei-contract sau a documentelor care atestă insolvabilitatea restanţierilor în cauză.
(3)Documentele de constatare a pagubei produse, în situaţiile prevăzute la alin. (2) lit. a)-e), rămase definitive, au calitatea de titlu de creanţă, respectiv de titlu executoriu.
(4)Scoaterea din gestiune şi din evidenţă a documentelor de bibliotecă aflate în situaţiile prevăzute la art. 11 alin. (2) lit. f) se face pe baza actelor întocmite de comisia care a propus scoaterea din funcţiune a lucrărilor uzate fizic sau moral.
(5)Documentele care fac parte din patrimoniul cultural comun, uzate fizic şi moral, pot fi scoase din gestiune, respectiv din evidenţă, înainte de expirarea perioadei de utilizare numai dacă nu mai pot fi recuperate prin mijloace specifice (legătorie) sau dacă aceste operaţiuni depăşesc valoric preţul de inventar, în cazul celor uzate fizic, ori nu pot fi valorificate prin schimb interbibliotecar, în cazul celor depăşite moral. În aceste cazuri aprobarea pentru scoaterea din funcţiune se dă de către conducerea bibliotecii, dacă nu au durata normală de utilizare îndeplinită.
Art. 13
(1)Recuperarea pagubelor produse colecţiilor de documente ale bibliotecilor se face astfel:
a)înlocuirea documentului distrus/nerestituit/găsit lipsă la inventar, cu excepţia celor care fac parte din colecţiile speciale, cu unul identic (acelaşi titlu, aceeaşi ediţie, în stare fizică bună). În acest caz noul exemplar primeşte numărul de identificare al documentului înlocuit;
b)înlocuirea documentului distrus/nerestituit/găsit lipsă la inventar cu unul similar (acelaşi titlu, ediţie nouă, în stare fizică bună). În acest caz noul document primeşte un nou număr de identificare, iar actul de intrare a acestuia va urma regimul stabilit conform art. 8;
c)prin recuperarea valorică, luându-se în calcul valoarea de utilitate şi preţul pieţei la data constatării pagubei. Nivelul valoric de recuperare poate fi redus până la 90% în cazul în care valoarea de utilitate a documentului este scăzută (există mai multe exemplare în bibliotecă, are o circulaţie redusă, prezintă un grad avansat de uzură, nu este de profilul bibliotecii) sau poate fi majorat cu până la 100%, dacă valoarea de utilitate este deosebită (raritate, frecvenţă de circulaţie etc.);
d)recuperarea pagubelor produse prin furt şi constatate la inventarierea colecţiilor uzuale din secţiile cu acces liber la raft se face prin reducerea valorii de înlocuire, actualizată cu un coeficient de risc cuprins între 20% şi 50% din valoarea pagubei, în funcţie de mărimea fondului, de frecvenţa medie a utilizatorilor şi de condiţiile specifice ale spaţiului de organizare şi prezentare a colecţiilor;
(2)La calcularea cuantumului de recuperare a pagubei, precum şi la casarea publicaţiilor uzate fizic se vor lua în considerare atât durata minimă de utilizare a publicaţiilor-carte (3 ani la colecţiile uzuale pentru copii şi 5 ani la colecţiile uzuale pentru adulţi), cât şi gradul de deteriorare înregistrat de fiecare publicaţie, în funcţie de circulaţia ei şi de calitatea suportului material. În acest sens se vor aplica coeficienţi de diminuare a valorii pagubei cu 10%-50%, conform unui algoritm de 10% pe an.
(3)Cheltuielile efectuate de bibliotecă pentru recuperarea pagubei produse (cheltuieli poştale, taxe de timbru, formulare tipizate etc.) se suportă de cel care a produs paguba.
(4)Sumele încasate, reprezentând contravaloarea documentelor nerecuperate fizic, revin bibliotecii şi se folosesc pentru completarea fondului de unităţi de bibliotecă, dacă au fost recuperate în anul în care au fost constatate pagubele, iar cheltuielile au fost efectuate în acelaşi an.
Art. 14
Conducerile bibliotecilor pot dispune, în cazuri de forţă majoră (incendii, calamităţi naturale), scoaterea din evidenţă, respectiv din gestiune, a unor documente ce nu pot fi recuperate, conform legislaţiei în vigoare; propunerile de scoatere din evidenţă, în asemenea situaţii, se aprobă de ordonatorul de credite competent, potrivit legii.
Art. 15
(1)Pentru documentele specifice bibliotecilor durata de utilizare se stabileşte în funcţie de valoarea, circulaţia şi gradul de uzură ale acestora, după cum urmează:
a)documente care fac parte din patrimoniul cultural naţional şi din depozitul legal local - nelimitată;
b)documente care constituie colecţiile de bază ale bibliotecilor şi care nu se împrumută la domiciliul beneficiarilor - 15 ani (în funcţie de durata valorii informative a documentelor);
c)documentele care constituie colecţiile uzuale ale bibliotecilor şi care se împrumută la domiciliul utilizatorilor, cu excepţia documentelor care fac parte din colecţiile pentru copii - 5 ani;
d)documentele care fac parte din colecţiile pentru copii - 3 ani;
e)publicaţii periodice de informare generală, în cazul bibliotecilor care nu constituie colecţii de bază, în afara celor achiziţionate pe profilul bibliotecilor şi a actelor normative - 3 ani.
(2)Durata de utilizare pentru bunurile specificate mai sus se stabileşte de la data intrării acestora în bibliotecă.
Art. 16
Rezolvarea curentă a problemelor de evidenţă, gestionare şi inventariere a documentelor la nivelul fiecărei biblioteci este de competenţa comisiei de evaluare a gestiunii şi a compartimentelor specializate ale instituţiei. În cazul bibliotecilor fără personalitate juridică aceste operaţiuni revin conducerii bibliotecii şi compartimentului financiar-contabil al instituţiei sau autorităţii publice în subordinea căreia se află biblioteca.
Art. 17
(1)Documentele specifice bibliotecilor se inventariază la următoarele intervale:
a)o dată la 2 ani - gestiunile bibliotecilor care deţin până la 10.000 de unităţi de bibliotecă (U.B.);
b)o dată la 3 ani - gestiunile bibliotecilor care deţin între 10.001-50.000 de U.B.;
c)o dată la 5 ani - gestiunile bibliotecilor care deţin între 50.001-250.000 de U.B.;
d)o dată la 7 ani - gestiunile bibliotecilor care deţin între 250.001-600.000 de U.B.;
e)o dată la 10 ani - gestiunile bibliotecilor care deţin între 600.001-1.000.000 de U.B.;
f)la bibliotecile care deţin peste 1.000.000 de unităţi de bibliotecă termenele de inventariere se stabilesc de consiliile de administraţie, cu acordul instituţiilor în subordonarea cărora se află, dar nu mai mult de 15 ani.
(2)În afară de perioadele prevăzute la alin. (1), inventarierea se efectuează şi cu ocazia predării/primirii gestiunii, în cazuri de forţă majoră sau ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti rămase definitive.
(3)Documentele de bibliotecă, dacă nu fac obiectul unei activităţi bibliotecare, dar nu au nici caracter comercial, aflate în patrimoniul unor instituţii publice, agenţi economici şi al altor persoane juridice, se inventariază la intervalele specificate pentru biblioteci, conform prezentelor norme metodologice.
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 387 din data de 18 august 2000
Monday, December 11, 2006
PROIECTE, BIBLIOTECI DIGITALE SI EXPERIENTE DE NEUITAT
Biblioteca digitala este formata din totalitatea informatiilor(text, imagini, sunet, film, animatie) existente pe suport magnetic in format digital.
Biblioteca virtuala cuprinde totalitatea informatiilor(text, imagini, sunet, film, animatie) existenta in spatiul Web.
Notiunea de proiect are multiple semnificatii. Pentru ca pe site-ul www.didactic.ro s-a pornit o discutie aprinsa privind semnificatia termenului PROIECT, va voi reda cateva elemente clarificatoare sper, dupa care voi aborda termenul in forma si sensul in care l-a propus colegul nostru. Asadar exista:
1. PROIECTE DE LECTIE;
2. PROIECTE DIDACTICE adica realizarea unei lucrari ample, pe parcursul unei perioade determinate, pe baza unor documentari, studii, experiente. La documente/etape necesare pot sa apara:oferta educationala,obiective specifice, argumentul, nevoi-sanse, viziunea, domenii de actiune,finalitati,beneficiarii,echipa protagonista si programul activitatilor care se vor desfasura. De aici vine denumirea metodei de invatare/evaluare pe baza de proiect.
3. PROIECTE SCOLARE finantate de U.E.(de tip Socrates-Comenius, Leonardo da Vinci, Phare, Youth, Grundtvig, Arion, Minerva) si a caror structura cuprinde: tema proiectului, linia de finantare, obiective propuse, PARTENERI (scoli) DIN U.E., metode aplicate pentru atingerea obiectivelor, finalitatile proiectului, diseminarea rezultatelor si in mod special fata de celelalte proiecte un capitol “buget” care presupune “finantare”/”sponsorizare” sau “alocare de fonduri”;
Proiectele pe care scoala/invatamantul romanesc le poate derula corespund liniilor de finantare cu urmatoarele orientari: Socrates/Comenius(pt.inv de cultura generala), Phare (pt.inv. profesional si tehnic), Tempus, si Youth(pt.inv.superior), Grundtvig(pt.educatia adultilor), Arion(pt.manageri din inv.) si altele TOATE FINANTATE DE UNIUNEA EUROPEANA in baza acquis-ului comunitar de preaderare incheiat de Romania cu U.E. care la capitolul invatamant isi propune:
- reforma in invatamant,
- compatibilizarea lui cu inv.din U.E.si
- aducerea invatamantului romanesc la standarde europene.
Redam mai jos albumul realizat de elevii clasei a XI-a A cu ocazia derularii Proiectului Leonardo da Vinci in bibliotecile din Viena in anul 2005.

